Criza Strâmtorii Hormuz propulsează China drept lider mondial al energiei curate

China îşi consolidează dominaţia globală în tehnologiile verzi pe măsură ce ţările abandonează combustibilii fosili din Orientul Mijlociu după blocada Strâmtorii Hormuz, forţând accelerarea investiţiilor în energie solară, eolienă, baterii şi vehicule electrice pentru securitatea energetică.

Blocada Strâmtorii Hormuz a aruncat în criză multe naţiuni dependente de petrolul şi gazele naturale lichefiate din Orientul Mijlociu, conflictul din Iran determinând aceste ţări să accelereze planurile pe termen lung pentru construirea energiei solare şi eoliene, instalarea bateriilor şi extinderea rolului vehiculelor electrice, potrivit Council on Foreign Relations[1].

Exporturile chineze de tehnologie solară, baterii şi vehicule electrice au atins maxime record în martie, conform think tank-ului energetic Ember[2], valoarea totală a exporturilor de invertoare chineze crescând cu 57% comparativ cu perioada similară a anului trecut, susţine OilPrice[3].

În cele şapte săptămâni de la începutul războiului pe 28 februarie 2026, preţurile ţiţeiului au crescut cu peste 70%, iar preţurile GNL-ului asiatic cu 54%, afirmă East Asia Forum[4].

Traficul prin Strâmtoarea Hormuz, prin care trecea aproximativ 25% din comerţul mondial maritim cu petrol şi 20% din GNL, a fost în mare măsură blocat de Iran din 28 februarie 2026.

Dominaţia Chinei în tehnologiile verzi

China controlează o porţiune masivă din lanţurile globale de aprovizionare cu energie curată, de la panouri solare şi turbine eoliene la baterii şi vehicule electrice, deţinând cote dominante în toate aceste sectoare, arată OilPrice[3].

Politica energetică a preşedintelui Xi Jinping a făcut din China o putere în sector, ţara controlând acum aproape 70% din producţia globală de vehicule electrice şi aproximativ 85% din producţia de baterii, conform News24[5].

Aproximativ 30% din energia finală a Chinei este electrică, cu energia regenerabilă satisfăcând peste 80% din noua cerere de electricitate în 2024, iar vehiculele electrice reprezentând peste jumătate din vânzările de maşini noi în China în 2025, menţionează East Asia Forum[4].

Accelerarea tranziţiei energetice globale

Filipinele, un aliat istoric al SUA, ilustrează efectele imediate ale războiului - cu 98% din petrolul său importat din Orientul Mijlociu, Filipinele a fost prima ţară care a declarat o urgenţă energetică şi a trecut la o săptămână de lucru de patru zile, planificând acum să accelereze construcţia proiectelor de energie regenerabilă, susţine Council on Foreign Relations[1].

Incertitudinea privind redeschiderea Strâmtorii Hormuz a stimulat anxietăţi regionale mai profunde despre securitatea energetică, ajutând la accelerarea tranziţiei către energia curată, declară analiştii citaţi de CNN[6].

Pakistanul a fost cruţat de o parte din impactul războiului, după ce a început să importe masiv panouri solare chineze ieftine cu câţiva ani în urmă, utilizarea energiei solare fiind estimată să economisească ţării miliarde de dolari anual, afirmă CNN[6].

SURSE CITATE:

[1] https://www.cfr.org/articles/with-hormuz-closed-china-is-wiring-the-globes-clean-energy-future

- Council on Foreign Relations

[2] https://www.cnn.com/2026/04/26/energy/china-clean-energy-exports-intl-hnk

- CNN Business

[3] https://oilprice.com/Energy/Energy-General/How-the-Strait-of-Hormuz-Blockade-Handed-China-a-Clean-Energy-Windfall.html

- OilPrice

[4] https://eastasiaforum.org/2026/05/03/hormuz-closure-opens-doors-for-chinas-energy-leadership/

- East Asia Forum

[5] https://news24online.com/world/rs-2081158650000-how-china-hit-jackpot-with-irans-strait-of-hormuz-blockade-beijing-emerged-biggest-beneficiary-of-oil-crisis-due-to-renewable-energy-xi-jinping-iran-war/803019/

- News24

[6] https://www.cnn.com/2026/04/26/energy/china-clean-energy-exports-intl-hnk

- CNN