Curtea de Casaţie a Franţei a confirmat condamnarea lui Nicolas Sarkozy în dosarul Bygmalion

Curtea de Casaţie a Franţei a confirmat condamnarea fostului preşedinte Nicolas Sarkozy în dosarul Bygmalion, acesta devenind astfel titularul celei de-a doua condamnări penale definitive din cazierul său, după cea din dosarul interceptărilor („Bismuth”), conform presei internaţionale. Sarkozy fusese condamnat pe 14 februarie 2024 de Curtea de Apel din Paris la un an de închisoare, dintre care şase luni cu executare, pentru finanţarea ilegală a campaniei prezidenţiale din 2012 - campanie în care a fost înfrânt. Instanţa supremă a dispus aplicarea unor măsuri alternative pentru partea de pedeapsă ce nu este suspendată.

Procedura în casaţie reprezenta ultimul recurs posibil în dreptul francez în această cauză, fiind până acum eclipsată mediatic de încarcerarea fostului preşedinte la penitenciarul Sante, în contextul dosarului privind presupusa finanţare libiană.

Ancheta a stabilit că echipa de campanie a lui Sarkozy a depăşit de aproape două ori plafonul legal al cheltuielilor electorale, ajungând la aproximativ 43 de milioane de euro, faţă de limita de 22,5 milioane. Pentru mascarea diferenţei, a fost creat un sistem de dublă facturare, prin care costurile mitingurilor erau transferate către Uniunea pentru o Mişcare Populară (UMP) în baza unor convenţii fictive.

Sarkozy nu a fost acuzat că a conceput mecanismul, însă a fost găsit vinovat ca beneficiar direct, în calitate de candidat, al finanţării ilegale.

El a contestat „ferm orice responsabilitate penală” şi a calificat acuzaţiile drept „fabule” şi „minciuni” atât în primă instanţă, cât şi în apel. Pedeapsa iniţială, de un an cu executare, a fost redusă în apel la un an, din care jumătate executabilă, cu măsuri alternative.

Alţi trei condamnaţi în dosar - Guillaume Lambert, Eric Cesari şi Pierre Chassat - au formulat, de asemenea, recurs, respins astăzi.

În decembrie 2024, Curtea de Casaţie confirmase deja condamnarea lui Sarkozy la un an de închisoare cu executare prin purtarea unei brăţări electronice în dosarul interceptărilor, privind fapte de corupţie şi trafic de influenţă. Fostul preşedinte, acum în vârstă de 70 de ani, a purtat dispozitivul câteva luni, fiind ulterior eliberat condiţionat.

O nouă condamnare definitivă complică serios situaţia sa juridică, întrucât Sarkozy urmează să fie judecat în apel în dosarul libian, programat pentru perioada 15 martie - 3 iunie. În primă instanţă, a primit cinci ani de închisoare pentru implicarea unor colaboratori în obţinerea de fonduri din Libia lui Muammar Gaddafi pentru campania prezidenţială din 2007.

Detenţia sa de trei săptămâni la penitenciarul Sante - un episod fără precedent pentru un fost preşedinte al Republicii - a generat o controversă naţională.

Sarkozy urmează să publice pe 10 decembrie volumul „Le Journal d'un prisonnier”, în care promite să relateze condiţiile detenţiei, să analizeze justiţia franceză şi să îşi expună punctul de vedere asupra consecinţelor politice ale condamnărilor sale. Apariţia cărţii provoacă deja reacţii puternice: unii o consideră o încercare de reabilitare publică, alţii o mărturie cu potenţial exploziv.

Indiferent de interpretări, confirmarea condamnării în dosarul Bygmalion marchează un moment istoric: niciodată un fost preşedinte francez nu a acumulat două condamnări penale definitive - şi alte procese în curs - în timp ce continuă să clameze propria nevinovăţie.