Politica de coeziune rămâne relevantă în viitorul buget multianual al Uniunii Europene şi reprezintă o miză majoră pentru România, a declarat joi Dan Barna, europarlamentar român, care a evidenţiat solidaritatea statelor din grupul Prietenii Coeziunii, informează AGERPRES.
O altă prioritate naţională este politica agricolă comună, sector în care disparităţile existente afectează o parte din fermierii români, notează sursa citată.
„Deci acestea sunt cele două priorităţi ale României, care se regăsesc, într-o bună măsură, şi în poziţia grupului Renew. Şi în contextul ăsta, o veste bună este faptul că în această dimineaţă tocmai am terminat negocierile pe Global Europe, pilonul al treilea din bugetul european. După mai multe runde de negocieri în ultimele săptămâni în comisiile reunite AFET (afaceri externe) şi DEVE (dezvoltare), am reuşit să încheiem negocierile, să avem un acord foarte clar şi foarte robust, care va merge în comisii şi apoi la votul în plenul Parlamentului”, a afirmat Dan Barna, europarlamentar român, transmite AGERPRES.
Printr-un amendament depus de Dan Barna, europarlamentar român, s-au obţinut alocări financiare distincte pentru statele aflate în proces de aderare, precum Republica Moldova, menţionează agenţia de presă.
„Vorbim despre condiţionalităţi privind statul de drept. Dacă statele din vecinătate, statele aflate în proces de aderare, încep să o ia înapoi, cum din păcate se întâmplă cu Georgia, să poţi să nu continui finanţarea unor guverne care devin antieuropene sau alunecă spre Rusia. Apoi este vorba despre condiţionalitatea privind migraţia. Vom vedea cum vor evolua discuţiile pe buget în perioada următoare. Sunt destul de optimist şi sper ca în cadrul Consiliului să se ajungă la un acord, aşa cum s-a ajuns de fiecare dată, pentru a putea face faţă provocărilor legate de apărare, de criza energetică şi de alte presiuni şi crize”, a detaliat Dan Barna, vicepreşedinte al Delegaţiei la Comisia parlamentară de asociere UE-Moldova, notează sursa citată.
Oficialul a evidenţiat necesitatea stabilirii şi alocării de resurse proprii în bugetul multianual al Uniunii Europene, transmite AGERPRES.
„Este foarte clar, având în vedere faptul că statele net contributoare se confruntă la rândul lor cu o presiune din partea componentei naţionaliste, suveraniste între ghilimele din aceste state, că disponibilitatea guvernelor lor de a contribui cu sume mai mari la bugetul european este spre zero. E clar că Europa trebuie să-şi genereze resurse suplimentare. Această logică a resurselor proprii este, din punctul meu de vedere, calea pe care trebuie mers, pentru că altfel vom intra într-un blocaj”, a explicat Dan Barna, europarlamentar român, conform agenţiei de presă.
Parlamentul European a reafirmat poziţia adoptată în aprilie 2026 prin care susţine un buget comunitar solid, realist şi orientat spre viitor, care introduce noi fluxuri de venituri, aduce beneficii cetăţenilor, reduce inegalităţile şi garantează fonduri pentru agricultură, dezvoltare regională, coeziune şi finanţare socială, informează sursa citată.
Eurodeputaţii au cerut o creştere de aproximativ 10% faţă de propunerea Comisiei Europene din iulie 2025 pentru susţinerea domeniilor cheie şi au propus noi surse de venituri prin taxe pe serviciile digitale, pe jocurile de noroc online, pe activele cripto şi extinderea mecanismului de ajustare a carbonului la frontieră, transmite AGERPRES.
Statele membre negociază poziţia comună, în timp ce preşedinţia cipriotă a Consiliului UE a propus o reducere de 2% faţă de propunerea Comisiei Europene, iar preşedinţia irlandeză prezintă noul cadru de negociere pe 10 octombrie, notează agenţia de presă.
Adoptarea bugetului pe termen lung al Uniunii Europene impune o decizie unanimă a Consiliului şi votul Parlamentului European cu majoritatea absolută a deputaţilor, informează AGERPRES.



























































1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 08.10.2026, 17:53)
n-ai murit ma, handicapatule!