Datoria globală atinge noi recorduri înaintea unui alt val de creştere

Creşterea datoriei globale a continuat şi în trimestrul al treilea 2025, conform ultimului raport Global Debt Monitor (GDM) de la Institute of International Finance (IIF), iar nivelul său a atins un nou record, de 345,7 trilioane de dolari, după o creştere de 18,2 trilioane faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut şi de 5,1 trilioane faţă de trimestrul precedent.

"Cea mai mare parte a creşterii totale a provenit din pieţele mature, unde acumularea datoriilor a accelerat rapid în acest an, pe fondul relaxării politicii monetare de către băncile centrale importante", se subliniază în raport, deşi "creşterea rămâne concentrată în SUA şi China".

Povara datoriei globale, exprimată prin raportarea acesteia la Produsul Intern Brut global, a înregistrat o creştere semnificativă, de 1,8 puncte procentuale faţă de T2 2025, şi a ajuns la 310,5%, cel mai ridicat nivel din ultimele cinci trimestre, cu circa 28,6 puncte procentuale sub maximul istoric atins în perioada pandemiei (vezi graficul 1).

Creşterea poverii datoriei globale a avut loc pe fondul unei creşteri trimestriale a PIB-ului global nominal cu un trilion de dolari, până la 111,3 trilioane de dolari, un nou nivel record.

În primele trei trimestre ale anului, datoria globală a crescut cu 24,4 trilioane de dolari, pe fondul unei creşteri de peste 17 trilioane de dolari la nivelul economiilor dezvoltate, un nou record, cu circa 650 de miliarde peste recordul anterior, înregistrat în primele trei trimestre din 2020 (vezi graficul 2).

Datele de la IIF arată că, alături de SUA, Franţa, Germania şi Marea Britanie au înregistrat unele dintre cele mai mari creşteri ale datoriilor.

Un nou nivel record a înregistrat şi datoria economiilor emergente, de 115,1 trilioane de dolari, pe fondul unei creşteri de circa 9,3 trilioane de dolari în primele trei trimestre şi de circa 2 trilioane de dolari în cel de-al treilea trimestru al acestui an (vezi graficul 3).

În timp ce povara datoriilor din economiile dezvoltate şi-a reluat creşterea şi a ajuns la 364% din PIB, cel mai ridicat nivel de la sfârşitul anului trecut, povara datoriilor pentru economiile emergente a atins un nou record în trimestrul al treilea al anului în curs, de 236,5% din PIB, cu circa 28 de puncte procentuale peste nivelul din perioada anterioară pandemiei.

Cele mai mari contribuţii la creşterea datoriei din economiile emergente în primele nouă luni ale anului au venit din partea Chinei, de circa 4,5 trilioane de dolari, urmată de Brazilia, Rusia, Coreea de Sud, Polonia şi Mexic.

După repartizarea sectorială a datoriei globale, cea mai mare creştere trimestrială a fost în sectorul guvernamental, de 2,7 trilioane de dolari, până la un nou record de 105,8 trilioane, ceea ce reprezintă 95,4% din PIB-ul global, urmată de sectorul companiilor nefinanciare, unde datoria a crescut cu un trilion, până la 99,3 trilioane, respectiv 88,5% din PIB.

Datoria globală a gospodăriilor a crescut cu 4,1 trilioane de dolari în primele trei trimestre ale anului 2025 şi a ajuns la 64 de trilioane de dolari, în condiţiile în care cea mai mare parte a creşterii a fost în China, SUA şi Germania. Ponderea datoriilor gospodăriilor în PIB s-a menţinut la 57,3%, cel mai redus nivel din 2015, şi reflectă "capacitatea în scădere a gospodăriilor de a contracta noi datorii în contextul unei incertitudini politice ridicate", precum şi "presiunile asupra costului vieţii şi constrângerile legate de accesibilitate".

Eficienţa datoriilor în stimularea creşterii economice continuă să se menţină la un nivel scăzut, în condiţiile în care avansul anual din al treilea trimestru 2025, de 18,2 trilioane, a fost însoţit de o creştere a PIB-ului nominal de 5,8 trilioane. Astfel, o creştere anuală a datoriilor cu un dolar a condus la o creştere economică nominală de 0,32 dolari, după creşteri de 0,35, respectiv 0,39 dolari în cele două trimestrele anterioare.

Analiştii de la IIF estimează că "la orizont se profilează un nou val al datoriilor corporative", stimulat de condiţiile de finanţare favorabile pe plan internaţional.

Raportul arată că ritmul de acumulare a datoriilor de către companiile nefinanciare a crescut semnificativ în acest an, pe fondul creşterilor puternice din China, Franţa, Germania şi SUA, unde emisiunile de obligaţiuni ale companiilor cu rating speculativ au atins un nivel record în acest an.

Autorii avertizează că această evoluţie trebuie urmărită cu atenţie, în condiţiile creşterii accelerate a ratei de neperformanţă pentru titlurile CMBS securitizate pe baza creditelor ipotecare comerciale pentru clădiri de birouri până la un maxim istoric, de circa 12%.

Un alt segment sensibil este cel al creditelor acordate pentru construirea centrelor de date, pe fondul boom-ului din inteligenţa artificială.

Incertitudinea este ridicată şi în ceea ce priveşte finanţarea cheltuielilor pentru apărare de la nivelul economiilor dezvoltate, mai ales că presiunile bugetare sunt extrem de ridicate.

"Acest lucru ar putea impune compromisuri dificile între priorităţile cheltuielilor pentru apărare şi cele pentru alte domenii", se mai arată în raport, în condiţiile în care "unele ţări din Europa se pot afla într-o situaţie deosebit de dificilă, cu posibilităţi limitate de a creşte veniturile publice suplimentare, având în vedere că acestea au deja unele dintre cele mai ridicate raporturi dintre veniturile publice şi PIB din lume".

Raportul GDM de la IIF mai arată că valoarea datoriilor care vor ajunge la scadenţă în 2026 la nivelul economiilor dezvoltate este de peste 16 trilioane de dolari, în timp ce economiile emergente se vor confrunta cu un necesar de refinanţare record, de circa 8 trilioane de dolari.