De ce câştigă Pilonul II când dobânda pe 10 ani stă pe loc

Fondurile de pensii au câştigat din nou, mai ales la titlurile de stat pe 5-10 ani. Statul s-a împrumutat până în 2040 la 7,10%, cât cotau băncile titlurile pe 10 ani, dar a vândut sub două cincimi din suma prevăzută. Joi urmează o nouă licitaţie.

Fondurile Pilonului II au câştigat luni, 19 octombrie, circa 94 de milioane de lei la titlurile de stat în lei, adică în medie 11 lei pe participant, pentru că randamentele titlurilor de stat româneşti au scăzut, arată calculul BURSA făcut pe fixingul Băncii Naţionale a României (BNR). BURSA a împărţit câştigul total la cei 8.543.556 de participanţi raportaţi pentru iunie 2026 de Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF); fiecare participant are altă sumă în cont, deci şi alt câştig. Câştigul măsoară creşterea preţului titlurilor din portofoliile fondurilor, nu bani încasaţi de fonduri, şi nu reprezintă randamentul total al fondurilor. Preţul unui titlu de stat aflat în circulaţie urcă atunci când scade randamentul cerut de cumpărători, pentru că titlul plăteşte mai departe acelaşi cupon, iar BURSA a explicat mecanismul în articolul „De ce câştigă fondurile din Pilonul II când scad dobânzile la titlurile de stat”.

• Randamentul pe 5 ani a coborât, cel pe 10 ani a rămas la 7,10%

Fixingul BNR de luni, de la ora 12:00, arată la cumpărare (BID), faţă de vineri, 16 octombrie: 6,61% pe 6 luni, de la 6,68%; 6,65% pe 12 luni, de la 6,75%; 6,89% pe 3 ani, de la 6,90%; 6,96% pe 5 ani, de la 6,99%; 7,10% pe 10 ani, la fel ca vineri. Scăderea de 0,01 puncte la 3 ani intră în variaţia obişnuită de la o zi la alta. Potrivit calculului BURSA, circa 60% din câştigul zilei vine din titlurile cu scadenţe între 5 şi 10 ani, la care fixingul pe 5 ani a coborât cu 0,03 puncte. Titlurile cu scadenţe sub doi ani aduc numai circa 6% din câştig, deşi randamentele pe 6 şi 12 luni au scăzut cel mai mult, cu 0,07 şi 0,10 puncte: preţul unui titlu scurt se schimbă puţin la o variaţie egală a randamentului.

• Câştigul fiecărui fond

Fondul NN a câştigat circa 29,5 milioane de lei, Metropolitan Life 16,7 milioane, Vital 9,6 milioane, Aripi 8,5 milioane, BCR 6,2 milioane, iar Pensia Noastră 5,2 milioane, după calculul BURSA. Pentru AZT Viitorul Tău, BURSA estimează circa 18,7 milioane de lei; fondul nu publică lista titlurilor, iar estimarea porneşte de la suma titlurilor de stat în lei din raportarea semestrială, de 25,74 miliarde de lei, şi de la durata medie a celorlalte fonduri.

De la 30 septembrie, ultima zi lucrătoare a lunii trecute, până luni, fondurile Pilonului II au câştigat aproximativ 3,17 miliarde de lei la titlurile de stat în lei, adică în medie circa 371 de lei pe participant, arată estimarea BURSA. Între 30 septembrie şi 19 octombrie, randamentul pe 10 ani din fixingul BNR a coborât de la 7,65% la 7,10%.

Calculul BURSA foloseşte listele de titluri publicate de fonduri la 30 iunie 2026 (NN, BCR, Aripi şi Pensia Noastră) şi la 31 mai 2026 (Metropolitan Life şi Vital) şi nu cuprinde cuponul încasat, titlurile cumpărate sau vândute după data listelor, titlurile în euro şi în dolari şi acţiunile.

• Statul s-a împrumutat până în 2040 la 7,10%

Ministerul Finanţelor a vândut luni obligaţiuni de stat cu scadenţa la 30 iulie 2040 şi cupon de 7,25% (seria RO677ZOKPGQ8) în valoare nominală de 193,75 milioane de lei, din 500 de milioane de lei prevăzute în prospect, la un randament mediu de 7,10%, potrivit comunicatului oficial al BNR şi al Ministerului Finanţelor, transmis BURSA luni, la ora 14:25, de BNR. Cei 7 dealeri primari care au participat la licitaţie au cerut titluri de 311,25 milioane de lei în valoare nominală, iar Ministerul Finanţelor a respins ofertele cu preţul sub 101,2062% din valoarea nominală, arată comunicatul oficial. Preţul mediu de adjudecare a fost de 101,2702%, iar cumpărătorii plătesc în total 199,41 milioane de lei, cu tot cu dobânda acumulată de 3,19 milioane de lei, conform comunicatului BNR şi al Ministerului Finanţelor. Randamentul mediu de 7,10% obţinut de Ministerul Finanţelor este egal cu cotaţia de cumpărare pe 10 ani din fixingul BNR de luni, tot 7,10%; titlul are scadenţa peste zece ani, iar comparaţia foloseşte scadenţa de 10 ani, cea mai lungă din fixingul BNR. Fixingul BNR nu are cotaţii peste 10 ani, deci datele nu arată ce dobândă ar fi cerut băncile pentru 14 ani.

Dealerii primari au luat toate titlurile din ofertele competitive, 168,75 milioane de lei, în nume şi cont propriu, iar în contul clienţilor nu au cumpărat nimic, potrivit comunicatului oficial; comunicatul nu arată dacă fondurile din Pilonul II cumpără ulterior titluri de la dealeri. Ofertele necompetitive au primit 25 de milioane de lei. Ministerul Finanţelor oferă la sesiunea suplimentară de oferte necompetitive titluri de 29,1 milioane de lei şi redeschide seria la 21 octombrie, după datele din comunicatul BNR şi al Ministerului Finanţelor.

• Cine cumpără titlurile pe 14 ani

Licitaţia a avut loc în ziua în care comisiile Parlamentului au început, la ora 12:00, audierile miniştrilor propuşi în Guvernul Niculescu, iar votul de învestitură este programat marţi, la ora 14:00, potrivit BURSA . Fixingul BNR a apărut la ora la care au început audierile. Vineri, la ora 19:27, după fixingul BNR din acea zi, BURSA a relatat că Ministerul Finanţelor a raportat un deficit bugetar de 78,52 miliarde de lei în primele nouă luni ale anului, adică 3,82% din produsul intern brut (PIB), faţă de 5,35% din PIB în aceeaşi perioadă din 2025. Ministrul Finanţelor, Alexandru Nazare, a declarat că ţinta de deficit pentru 2026 este de 6,2% din PIB şi că România are obligaţia să continue consolidarea bugetară în 2027.

Pe plan extern, contextul socio-economic este foarte încordat. Protestele de proporţii izbucnite în Franţa împotriva costului vieţii din Franţa s-au extins în weekend şi în Italia, Belgia şi Portugalia, potrivit Euronews, iar luni obligaţiunile franceze au scăzut, a relatat Bloomberg.

Sâmbătă, la Bangkok, Christine Lagarde, preşedinta Băncii Centrale Europene (BCE), a cerut guvernelor cu datorii mari să îşi consolideze bugetele.

Au cumpărat băncile mai puţin pentru că aşteaptă votul din Parlament? Câştigă statul român din faptul că îşi reduce deficitul în timp ce în alte state europene oamenii protestează faţă de costul vieţii? În judecata BURSA, rezultatul licitaţiei de luni ţine mai puţin de vot şi de proteste şi mai mult de cine cumpără fiecare scadenţă. Băncile ţin seama de scadenţele resurselor pe care le atrag şi de riscul de dobândă, iar fondurile de pensii au obligaţii pe zeci de ani; fiecare grup de cumpărători poate cere un randament mai mare ca să cumpere în afara scadenţelor pe care le preferă.

Datele de luni se potrivesc cu judecata BURSA. Randamentele pe 6 şi 12 luni au coborât cu 0,07 şi 0,10 puncte, iar cel pe 10 ani a rămas la 7,10%, potrivit fixingului BNR. La licitaţia pentru scadenţa din 2040, dealerii primari nu au cumpărat nimic în contul clienţilor, iar Ministerul Finanţelor a respins oferte competitive de 117,5 milioane de lei, cu preţuri mai mici, conform comunicatului BNR. Licitaţia nu arată singură de ce au oferit băncile preţuri mai mici; în interpretarea BURSA, băncile au cerut o primă ca să ţină titluri pe 14 ani, iar Ministerul Finanţelor a preferat să vândă mai puţin decât să plătească această primă. Datele licitaţiei nu arată niciun câştig al statului român faţă de statele în care au loc proteste.

Fondurile Pilonului II deţineau la 31 august 2026 titluri de stat de 155,33 miliarde de lei, adică 63,8% din activele lor, potrivit ASF, iar câştigul lor de luni a venit în proporţie de circa 60% din titlurile cu scadenţe între 5 şi 10 ani, după calculul BURSA. Dacă fondurile cumpără ulterior de la dealeri obligaţiunile din 2040, comunicatul licitaţiei nu arată acest lucru; rapoartele fondurilor îl pot arăta, la data următoarelor liste de titluri. Un scenariu posibil, nu o succesiune obligatorie: cât timp fondurile de pensii nu cumpără direct la licitaţie titluri pe termen lung, Ministerul Finanţelor fie vinde mai puţin la aceste scadenţe, fie plăteşte dobânzi mai mari.

• Joi, o nouă licitaţie

Potrivit programului de emisiuni al Ministerului Finanţelor pentru octombrie, publicat de presă, ministerul are programată joi, 22 octombrie, o licitaţie de obligaţiuni de stat de 500 de milioane de lei, iar apoi alte licitaţii pe 26 şi 29 octombrie.