Statul împrumută bani de la bănci, de la fondurile de pensii şi de la populaţie prin titluri de stat. Cine cumpără un titlu de stat primeşte în fiecare an o dobândă fixă, iar la sfârşit primeşte înapoi banii împrumutaţi.
• Un exemplu cu 100 de lei
Un fond de pensii cumpără un titlu de stat de 100 de lei care plăteşte 7 lei dobândă pe an, timp de 5 ani. După 5 ani, statul îi dă înapoi cei 100 de lei.
Dobânzile din piaţă scad, iar statul vinde titluri noi care plătesc numai 6 lei pe an pentru 100 de lei. Titlul vechi plăteşte în continuare 7 lei pe an, adică mai mult decât titlurile noi. De aceea, cine vrea să-l cumpere plăteşte pe el mai mult de 100 de lei, circa 104,2 lei. Preţul titlului vechi a crescut cu 4,2 lei, deşi titlul este acelaşi.
Când dobânzile din piaţă urcă, se întâmplă invers: un titlu vechi cu dobândă mai mică decât titlurile noi se vinde cu mai puţin de 100 de lei.
Dobânda pe care o primeşte cel care cumpără astăzi un titlu de stat, la preţul de astăzi, se numeşte randament. Când randamentul scade, preţul titlurilor deja emise creşte. Când randamentul creşte, preţul lor scade.
• Ce înseamnă asta pentru participanţii la Pilonul II
După ASF, fondurile de pensii din Pilonul II aveau la 31 august 2026 titluri de stat de 155,33 miliarde de lei, adică 63,8% din banii participanţilor. Fondurile trec titlurile în evidenţă în fiecare zi la preţul din piaţă. Când preţul titlurilor creşte, creşte valoarea fondului şi, odată cu ea, suma din contul fiecărui participant. Când preţul scade, suma din cont scade.
Preţul se schimbă mai mult la titlurile care mai au mulţi ani până la scadenţă, pentru că diferenţa de dobândă se adună în fiecare an rămas. Un titlu care mai are un an până la scadenţă se mişcă puţin. Un titlu care mai are 10 ani se mişcă mult.
Cât au câştigat azi fondurile din Pilonul II, pe fiecare fond şi pe participant, arată articolul BURSA „Pilonul II a câştigat azi 4,40 lei pe participant la titlurile de stat; din 30 septembrie, 251 de lei”.
• Când contează câştigul sau pierderea
Dacă fondul păstrează titlul până la scadenţă, statul îi dă înapoi 100 de lei. Până atunci, preţul titlului urcă şi coboară, iar suma din contul fiecărui participant urcă şi coboară odată cu el. Pentru fond, câştigul sau pierderea de preţ devine definitivă când vinde titlul înainte de scadenţă. Pentru participant, contează valoarea din cont în ziua în care îşi primeşte banii, la pensionare.
• Dobânzile mai mari au şi o parte bună
Când dobânzile urcă, fondurile pierd la preţul titlurilor pe care le au deja. În acelaşi timp, fondurile cumpără titluri noi, din contribuţiile lunare ale participanţilor şi din dobânzile încasate, iar aceste titluri noi plătesc dobânzi mai mari. Pentru un participant care mai are 10-20 de ani până la pensie, dobânzile mai mari pot aduce în timp venituri mai mari din titlurile cumpărate ulterior. Când dobânzile scad, se întâmplă invers: preţul titlurilor vechi creşte, dar titlurile noi plătesc mai puţin.






























































Opinia Cititorului