De ce au scăzut dobânzile care au adus Pilonului II 371 de lei

Dobânda pe zece ani a statului a coborât, în octombrie, cu 0,55 puncte, aproape toată în trei zile, după paşi spre un nou guvern şi după confirmarea ratingului. Votul de învestitură este programat pentru marţi.

Fondurile Pilonului II au câştigat circa 3,17 miliarde de lei la titlurile de stat în lei între 30 septembrie şi 19 octombrie, adică în medie circa 371 de lei pe participant, pentru că randamentul titlurilor de stat româneşti pe 10 ani a coborât de la 7,65% la 7,10%, arată calculul BURSA făcut pe fixingul Băncii Naţionale a României (BNR). BURSA a împărţit câştigul la cei 8.543.556 de participanţi raportaţi pentru iunie 2026 de Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF), autoritatea care supraveghează fondurile de pensii; câştigul măsoară creşterea preţului titlurilor, nu bani încasaţi de fonduri. Scăderea nu a venit treptat: în trei zile, 1, 5 şi 15 octombrie, randamentul pe 10 ani a coborât cu 0,52 puncte din cele 0,55, iar fondurile au câştigat circa 2,71 miliarde de lei, potrivit calculului BURSA. În celelalte zile, randamentul pe 10 ani a urcat sau a coborât cu cel mult 0,06 puncte într-o zi, iar împreună au adus o scădere netă de 0,03 puncte, potrivit fixingului BNR.

A scăzut dobânda statului pentru că România a început să răspundă extremismului, prin arestarea lui Călin Georgescu, prin disputele din AUR şi prin posibila scădere a postărilor extremiste de pe reţelele de socializare, într-o lună în care protestele împotriva costului vieţii s-au întins în Europa? Datele BNR arată ziua fiecărui salt, iar fiecare zi se poate compara cu evenimentele de dinaintea ei.

De ce au scăzut dobânzile care au adus Pilonului II 371 de lei

Datele: fixingul BNR, cotaţia de cumpărare (BID); câştigurile, calculul BURSA.

• Prima zi: după respingerea Cabinetului Mureşan

Parlamentul a respins pe 30 septembrie Cabinetul Siegfried Mureşan, care a obţinut 182 de voturi, cu 51 mai puţine decât era nevoie, potrivit BURSA. Fixingul BNR de 1 octombrie arată randamentul pe 10 ani la 7,56%, de la 7,65% cu o zi înainte, iar fondurile Pilonului II au câştigat în acea zi circa 185 de milioane de lei, adică 22 de lei pe participant, după calculul BURSA. Ministerul Finanţelor a respins pe 1 octombrie toate ofertele la licitaţia de obligaţiuni pe 58 de luni, la care băncile au cerut 250 de milioane de lei din 500 de milioane oferite, a relatat BURSA. De ce a scăzut randamentul şi după un vot care a respins un guvern?

• Cea mai mare scădere: după S&P

Agenţia S&P Global Ratings a menţinut, pe 2 octombrie, ratingul României la BBB-, cea mai joasă treaptă recomandată investiţiilor, cu perspectivă negativă, potrivit BURSA. Fixingul BNR de luni, 5 octombrie, arată randamentul pe 10 ani la 7,24%, de la 7,53% vineri, 2 octombrie, cu 0,29 puncte mai jos, iar pe 5 ani la 7,20%, de la 7,49%. Fondurile Pilonului II au câştigat în acea zi circa 1,66 miliarde de lei, adică 194 de lei pe participant, cel mai mare câştig zilnic din octombrie, după calculul BURSA. La licitaţia din 5 octombrie, băncile au cerut titluri de 1,227 miliarde de lei, 245% din suma oferită, iar ministrul interimar al Finanţelor, Alexandru Nazare, a spus că randamentele au coborât în acea zi cu 0,10-0,20 puncte faţă de vineri, potrivit BURSA.

Preşedintele Nicuşor Dan l-a desemnat pe 5 octombrie pe Luca Niculescu candidat la funcţia de prim-ministru. Conform presei, Administraţia Prezidenţială a anunţat desemnarea la ora 21:00, după consultările de la Cotroceni începute la ora 14:00, deci după fixingul BNR din acea zi. Fixingul BNR de 6 octombrie, primul de după desemnare, arată randamentul pe 10 ani în creştere, la 7,30%, de la 7,24%, iar fondurile Pilonului II au pierdut în acea zi circa 365 de milioane de lei, adică 43 de lei pe participant, după calculul BURSA.

• A treia zi: PSD intră la guvernare

Consiliul Politic Naţional al PSD a aprobat, pe 14 octombrie, la ora 21:52, intrarea partidului în Guvernul Niculescu, a relatat BURSA. Fixingul BNR de 15 octombrie arată randamentul pe 10 ani la 7,11%, de la 7,25%, iar fondurile Pilonului II au câştigat în acea zi circa 869 de milioane de lei, adică 102 lei pe participant, după calculul BURSA. În aceeaşi zi au scăzut şi randamentele germane şi americane pe 10 ani, iar BURSA a calculat că randamentele româneşti au coborât cu 0,04-0,07 puncte mai mult decât le-ar fi adus evoluţia externă.

• Arestarea lui Georgescu, criticile din AUR, centrele Yandex

Curtea de Apel Bucureşti a dispus, pe 29 septembrie, la cererea procurorilor DIICOT, arestarea preventivă pentru 30 de zile a lui Călin Georgescu, a relatat BURSA la ora 17:43, după fixingul BNR din acea zi. Fixingul BNR de 30 septembrie arată randamentul pe 10 ani neschimbat, la 7,65%, iar pe 3 şi 5 ani scăderi de 0,02 şi 0,05 puncte; fondurile Pilonului II au câştigat în acea zi circa 129 de milioane de lei, după calculul BURSA, sumă care aparţine lunii septembrie.

Dronele ucrainene au lovit trei centre de date ale companiei ruseşti Yandex, ultimul pe 11 octombrie, iar traficul automat din reţeaua Yandex a scăzut cu circa 94%, după datele Cloudflare citate de Euronews; Euronews precizează că datele Cloudflare nu arată dacă au dispărut boţii de propagandă. În zilele de după lovituri, 12 şi 13 octombrie, fixingul BNR arată randamentul pe 10 ani între 7,24% şi 7,25%, la fel ca pe 9 octombrie.

Presa a publicat pe 15 octombrie, la ora 13:51, după fixingul BNR din acea zi, criticile lui Dorin Enea, consilier judeţean al AUR la Braşov, la adresa lui George Simion, iar fixingul BNR de a doua zi arată randamentul pe 10 ani la 7,10%, de la 7,11%.

Protestele împotriva costului vieţii din Franţa s-au extins în weekendul de 17-18 octombrie în Italia, Belgia şi Portugalia, potrivit Euronews, iar fixingul BNR de 19 octombrie arată randamentul pe 10 ani neschimbat, la 7,10%. În România, BURSA a relatat un protest al crescătorilor de oi din Piaţa Victoriei, pe 15 septembrie, care a devenit violent.

• Preţul nesiguranţei politice

Ordinea în timp a evenimentelor şi a salturilor este un fapt; fără declaraţii ale băncilor care cotează fixingul, legătura dintre ele rămâne interpretarea BURSA. Alte explicaţii, precum lichiditatea băncilor sau poziţiile luate de dealeri, rămân posibile. În judecata BURSA, dobânda pe care băncile o cer statului român cuprinde şi un preţ pentru nesiguranţa privind politica bugetară a guvernului care urmează: cine va hotărî taxele, cheltuielile şi deficitul din 2027. Salturile din octombrie au urmat unor zile în care, după judecata BURSA, această nesiguranţă s-a micşorat. Respingerea Cabinetului Mureşan nu a adus un guvern, dar a scos o variantă din discuţie; confirmarea ratingului S&P a amânat, până la evaluarea următoare, riscul coborârii sub treapta recomandată investiţiilor; intrarea PSD la guvernare a apropiat formarea unei majorităţi. Aşa poate fi explicat, după judecata BURSA, de ce randamentul a scăzut şi după un vot de respingere: băncile au cotat mai puţin numele guvernului şi mai mult apropierea zilei în care se va şti cine guvernează. Desemnarea lui Luca Niculescu nu se potriveşte cu această judecată: fixingul BNR de a doua zi arată randamentul pe 10 ani în creştere cu 0,06 puncte.

Preţul nesiguranţei politice cântăreşte mai mult la un stat cu finanţe slabe. România are ratingul la cea mai joasă treaptă recomandată investiţiilor, cu perspectivă negativă, potrivit S&P, iar ţinta de deficit pentru 2026 este de 6,2% din produsul intern brut (PIB), a declarat ministrul Nazare, potrivit BURSA. În interpretarea BURSA, micşorarea nesiguranţei politice a contribuit la scăderea randamentului pe zece ani, concentrată în trei zile, cu 0,52 puncte.

Arestarea lui Călin Georgescu, criticile din AUR, loviturile asupra centrelor Yandex şi protestele din Europa nu au schimbat, în judecata BURSA, întrebarea la care răspund băncile când cotează titlurile statului: ce buget va face guvernul care urmează. De aceea, ele nu au precedat salturi ale randamentului pe 10 ani. Un efect în timp rămâne posibil, dar datele zilnice ale BNR nu îl pot arăta.

Licitaţia de luni se potriveşte cu judecata BURSA: cu o zi înaintea votului de învestitură, dealerii primari au cerut obligaţiuni pe 14 ani numai de 311,25 milioane de lei, adică 62% din cele 500 de milioane prevăzute, potrivit comunicatului oficial al BNR şi al Ministerului Finanţelor. Un scenariu posibil, nu o succesiune obligatorie: dacă Parlamentul învesteşte marţi Guvernul Niculescu, nesiguranţa privind cine guvernează se încheie, dar rămâne nesiguranţa privind bugetul pe 2027; dacă votul eşuează, nesiguranţa revine.

• Statul se împrumută mai ales în ţară

Ponderea nerezidenţilor în titlurile de stat româneşti a coborât la circa 17%, cel mai mic nivel din ultimii cinci ani, a relatat BURSA pe 7 octombrie. Ştefan Nanu, directorul Trezoreriei Statului, le-a spus investitorilor, la o conferinţă JPMorgan de la Londra, că România nu va emite euroobligaţiuni până la formarea unui nou guvern, potrivit unor surse citate de Bloomberg şi preluate de BURSA. România a atras în străinătate anul acesta circa 5 miliarde de euro, faţă de o ţintă iniţială de 10 miliarde, mai arată articolul BURSA din 7 octombrie. Fondurile Pilonului II deţineau la 31 august 2026 titluri de stat de 155,33 miliarde de lei, adică 63,8% din activele lor, potrivit ASF.

În judecata BURSA, aceste date descriu o finanţare a statului mai închisă spre exterior decât în ultimii cinci ani, după ponderea nerezidenţilor: cât timp statul nu se împrumută în euro, iar investitorii străini ţin o parte mică din datorie, Ministerul Finanţelor depinde mai mult de băncile româneşti şi de fondurile de pensii. Pentru participanţi, legătura are un mecanism direct: fondurile Pilonului II câştigă când dobânzile scad, dar pierd circa 600 de milioane de lei, adică circa 70 de lei pe participant, la fiecare creştere de 0,1 puncte a randamentelor, după calculul BURSA. Cu cât fondurile de pensii au o expunere mai mare la titlurile statului, cu atât o creştere a randamentelor produsă de nesiguranţa politică poate scădea mai mult valoarea portofoliilor, în funcţie de durata titlurilor deţinute.

• Marţi, votul de învestitură

Parlamentul are programat pentru marţi, 20 octombrie, la ora 14:00, votul de învestitură al Guvernului Niculescu. Presa a publicat că instanţa decide pe 23 octombrie dacă Călin Georgescu rămâne în arest.