Decalajul dintre educaţie şi cerinţele de pe piaţa muncii devine o problemă economică importantă. Ce e de făcut?

Multă vreme, diploma a deschis uşa primului loc de muncă, învăţându-i pe tineri o profesie, însă inteligenţa artificială (IA) schimbă regulile jocului. Competenţele cerute la început de carieră se schimbă mai repede decât reuşesc şcolile şi universităţile să elaboreze cursuri pentru ele, arată raportul Artificial Intelligence and the Future of Entry-Level Work (”Inteligenţa Artificială şi viitorul muncii la început de carieră”), publicat de Forumul Economic Mondial împreună cu PwC.

Aproximativ 39% dintre competenţele cerute pe piaţa muncii se vor schimba până în 2030, sub influenţa IA şi a altor macrotendinţe. Mai mult, în ocupaţiile cele mai expuse la IA, competenţele necesare pentru rolurile de început de carieră se schimbă într-un ritm aproape dublu faţă de cele asociate poziţiilor ocupate de angajaţi cu experienţă.

Cercetări citate în raport estimează că eliminarea nepotrivirii dintre educaţie şi nevoile de competenţe ar putea creşte productivitatea ţărilor OECD cu 3 - 4%.

Nealinierea educaţiei la cerinţele pieţei muncii devine o problemă macroeconomică

Tendinţa firească pentru această situaţie este să dăm vina pe inerţia sistemelor educaţionale, însă raportul arată un blocaj pe două paliere. Pe de o parte, sistemele educaţionale funcţionează după reguli gândite pentru stabilitate, nu pentru viteză: curricula şi acreditările se definesc cu ani înainte, ceea ce face aproape imposibilă adaptarea la o tehnologie care se reinventează la fiecare câteva luni. Pe de altă parte, noutatea este că nici angajatorii nu ştiu încă ce să ceară, fiind în proces continuu de experimentare a inteligenţei artificiale, în paralel cu remodelarea modului de lucru.

Reprezentanţii instituţiilor de învăţământ intervievaţi pentru raport spun că nu există o definiţie comună a ceea ce înseamnă „pregătit pentru IA", ca urmare nu există niciun reper stabil pe care să poată fi construită o programă.

Primul pas necesar nu este introducerea unei materii noi, ci construirea unei infrastructuri bazate pe un limbaj comun al competenţelor între şcoli, angajatori şi stat. Exemplul citat în raport este cel al Singapore, care a creat un ecosistem naţional ce reuneşte date actualizate constant despre piaţa muncii, cadre sectoriale de competenţe, precum SkillsFuture, şi platforme care conectează candidaţii cu locurile de muncă în funcţie de competenţe, nu de titulatura posturilor, toate acestea fiind folosite de universităţi, companii şi persoane pentru a lua decizii adaptate nevoilor economiei.

Diploma nu mai este de ajuns

Diplomele rămân apreciate în multe domenii, dar tot mai mulţi lideri le consideră insuficiente ca indicator de pregătire pentru muncă. Angajatorii caută experienţă aplicată, expunere la contexte reale de lucru şi dovezi de adaptabilitate la transformarea impusă de tehnologie. Spre exemplu, în Statele Unite, în rolurile de debutanţi cele mai afectate de IA, angajatorii cer astăzi cu aproximativ 40% mai multe competenţe noi decât în meseriile puţin afectate de AI.

Nici tinerii nu mai cred pe deplin în promisiunea diplomei, reiese dintr-un studiu Indeed citat în raport, care arată că 68% dintre angajaţii din Generaţia Z sunt convinşi că şi-ar putea face meseria şi fără studii. Persoanele aflate la primul lor job sunt cele mai neîncrezătoare dintre toţi angajaţii: mai mult de un sfert cred că, peste doar trei ani, cel mult jumătate din ceea ce ştiu să facă astăzi le va mai fi de folos. Cu alte cuvinte, oamenii pentru care şcoala ar trebui să conteze cel mai mult simt că ea nu îi mai pregăteşte pentru viitor, iar acesta este un semnal de alarmă pentru guverne, instituţii de învăţământ şi angajatori.

Ce înseamnă adaptarea

Din raport se conturează patru direcţii în care ar trebui să se îndrepte educaţia.

Învăţare integrată în muncă, nu doar despre muncă. Multe instituţii au început deja să se adapteze, integrând, în programele de studii, proiecte concrete, parteneriate cu angajatori şi rezolvarea de probleme din lumea reală, iar evaluarea s-a mutat de la lucrări scrise clasice la proiecte realizate cu sprijinul IA, completate de stagii şi mentorat în industrie.

Parteneriate între companii şi universităţi. Unul dintre modelele descrise în raport arată cum companiile pot defini competenţele de care au nevoie, iar universităţile îşi pot adapta cursurile în funcţie de aceste cerinţe. Angajatorii se angajează apoi să recruteze un anumit număr de absolvenţi care îndeplinesc standardele stabilite. Astfel, studenţii înţeleg mai bine legătura dintre ceea ce învaţă şi oportunităţile profesionale, iar universităţile primesc mai repede semnale despre schimbările de pe piaţa muncii.

Accent pe competenţele aplicate şi centrate pe om. Cererea nu se îndreaptă doar spre competenţe tehnice, ci spre gândire critică, rezolvare de probleme şi capacitatea de a lucra eficient cu agenţi IA. Sunt exact competenţele cel mai greu de definit, evaluat şi integrat în sistemele formale de calificare, un motiv în plus ca ele să devină nucleul, nu anexa programelor.

Pregătire pentru profesii care se schimbă, nu pentru posturi fixe. Raportul le recomandă profesorilor să nu-i mai pregătească pe tineri pentru o meserie / profesie despre care presupunem că va rămâne neschimbată, ci pentru o piaţă a muncii în care rolurile se transformă permanent. Asta înseamnă noi metode de evaluare, acces la instrumentele folosite în practică şi, mai ales, dezvoltarea capacităţii de a învăţa pe tot parcursul vieţii.

Raportul concluzionează că efectele IA asupra tinerilor aflaţi la început de carieră vor depinde de deciziile luate de angajatori, profesori şi autorităţi. În acest sens, Forumul Economic Mondial va lansa „First-Mile Sandbox", un proiect-pilot în care profesorii şi angajatorii vor construi împreună noi modele de pregătire pentru piaţa muncii. Mesajul pentru sistemele de educaţie, inclusiv pentru cel românesc, este acela că primul loc de muncă nu este doar punctul de intrare, ci şi locul în care tinerii continuă procesul de formare al competenţelor şi au acces la noi oportunităţi.