Dinamica euro nu ţine cont de majorarea dobânzilor BCE

Moneda unică europeană (euro) a coborât, săptămâna trecută, până la cel mai scăzut nivel de după jumătatea lunii mai 2025 faţă de dolarul american, iar faţă de lira sterlină a consemnat cel mai redus curs de după începutul lunii iunie 2025, fiind afectată de creşterea explozivă a costurilor energiei, de tensiunile de pe piaţa obligaţiunilor - legate de finanţele publice ale Franţei - şi de aprecierea dolarului american, potrivit euronews.com.

Această scădere a avut loc în pofida faptului că Banca Centrală Europeană (BCE) a majorat ratele dobânzilor de două ori în acest an - o măsură care, în mod normal, ar susţine o monedă.

Miercuri, moneda europeană a fost tranzacţionată la un curs de aproximativ 1,111 dolari, atingând cel mai scăzut nivel de la jumătatea lunii mai 2025 şi coborând sub pragul minim înregistrat anterior, în cursul acestei luni; ulterior, joi, euro s-a redresat uşor, ajungând la aproximativ 1,121 dolari, iar vineri, în prima parte a zilei, cursul atingea 1,1248 dolari, conform datelor Bloomberg. De la sfârşitul lunii august, moneda unică europeană a pierdut aproape 5% din valoare, anulând complet redresarea înregistrată pe parcursul verii.

În raport cu moneda britanică, euro a atins, miercuri, un nivel de aproximativ 0,842 lire - cel mai scăzut de la începutul lunii iunie 2025, iar joi şi-a revenit uşor, la aproximativ 0,846 lire. Vineri, în prima parte a zilei, cursul era de 0,8438 lire. Astfel, euro a înregistrat, raportat la liră, o scădere de circa 2% faţă de sfârşitul lunii septembrie, anulând câştigurile acumulate începând cu jumătatea lunii iulie.

Întrucât un curs valutar implică două părţi, deprecierea euro reflectă, de asemenea, o consolidare a dolarului american.

Indicele dolarului american - care măsoară evoluţia monedei în raport cu principalele valute - a atins, miercuri, cel mai ridicat nivel din ultimele 18 luni, după anunţul potrivit căruia rata inflaţiei din SUA a urcat la 3,7% în septembrie, depăşind prognozele.

• Majorările dobânzilor nu oferă protecţie

Datele privind inflaţia din SUA au dus aproape la o dublare a probabilităţii estimate de traderi ca Rezerva Federală (Fed) să majoreze ratele dobânzilor în reuniunea de politică monetară din 28 octombrie. Dobânda de referinţă a Fed se situează deja în intervalul 3,75-4%, un nivel semnificativ mai ridicat decât cel de 2,5% al Băncii Centrale Europene.

La data de 10 septembrie, BCE a majorat rata dobânzii pentru depozite cu un sfert de punct procentual, până la 2,5% - a doua creştere din acest an. Măsura a urmărit contracararea şocului de pe piaţa energiei, provocat de războiul din Iran; întrucât Europa îşi importă cea mai mare parte a energiei, continentul este mult mai expus la creşterea bruscă a preţului petrolului decât Statele Unite.

De atunci, inflaţia în zona euro a urcat la 3,8%, atingând cel mai înalt nivel din ultimii trei ani.

În prezent, traderii anticipează că BCE va menţine ratele dobânzilor neschimbate în reuniunea din 29 octombrie, urmând să le majoreze din nou în decembrie.

”Probabil va trebui să operăm noi majorări”, a declarat miercuri, pentru Bloomberg, Pierre Wunsch, guvernatorul băncii centrale a Belgiei.

Preşedintele Bundesbank, Joachim Nagel, a adoptat o atitudine mai prudentă, afirmând, la începutul acestei luni: ”Până în prezent nu există semne clare că inflaţia s-ar fi propagat în procesul de stabilire a preţurilor şi a salariilor”.

În Marea Britanie, datele economice solide au alimentat speculaţiile conform cărora Banca Angliei va majora, la rândul său, ratele dobânzilor în luna noiembrie, fapt care a susţinut lira sterlină.

• Criza datoriei Franţei

Diferenţa de randament pe care investitorii o solicită pentru a deţine titluri de stat franceze pe 10 ani faţă de cele germane - un indicator al nervozităţii pieţei - a depăşit pragul de 150 de puncte de bază la începutul acestei luni, atingând cel mai ridicat nivel de la criza datoriilor din zona euro, din jurul anului 2011.

Proiectul de buget al guvernului francez pentru anul 2027, care ţinteşte economii de aproximativ 54 de miliarde de euro şi reducerea deficitului la 5% din PIB (faţă de nivelul estimat de 5,4% pentru anul în curs), se confruntă cu un parcurs dificil într-un parlament divizat; dezbaterile au început marţi, pe fondul protestelor studenţeşti prin care se solicită fonduri publice suplimentare pentru sistemul de învăţământ, notează sursa citată.

Datoria publică a Franţei a atins un nivel record de 119% din PIB la sfârşitul lunii iunie 2026, conform datelor INSEE. Această sumă, de aproximativ 3,59 trilioane de euro, este dublă faţă de pragul oficial stabilit de UE pentru raportul datorie publică/PIB, care atinge 60%.

Preşedinta BCE, Christine Lagarde, a temperat aşteptările privind o eventuală intervenţie de sprijin din partea băncii centrale. ”Principala soluţie, şi prima dintre ele, trebuie găsită chiar în Franţa (...) şi ţine de politicile fiscale”, a declarat Lagarde săptămâna trecută, în marja reuniunii anuale a FMI şi a Grupului Băncii Mondiale, desfăşurată la Bangkok.

Între timp, Spania se îndreaptă spre alegeri anticipate pe 29 noiembrie, fapt ce amplifică turbulenţele politice care afectează pieţele europene.