Două treimi dintre profesioniştii în sustenabilitate au încredere în standardele de carbon, însă 46% spun că lipsesc politici clare

Londra (Marea Britanie), 23 decembrie 2025 - În contextul în care reglementările ESG se confruntă cu noi presiuni politice şi economice, un nou studiu global realizat de SE Advisory Services - nouă divizie globală de consultanţă a Schneider Electric - indică o schimbare discretă, dar decisivă: liderii de business şi profesioniştii în sustenabilitate au încredere în creditele de carbon că instrumente climatice credibile, se arată într-un comunicat de presă remis redacţiei.

Raportul Carbon Credit Outlook 2025 arată că două treimi dintre companii utilizează în prezent standarde susţinute de ICROA, iar 55% aplică Principiile Fundamentale ale Carbonului (Core Carbon Principles - CCPs) ale Integrity Council for the Voluntary Carbon Market (ICVCM) pentru evaluarea calităţii proiectelor. Aceste rezultate confirmă faptul că standardele, sistemele de verificare şi infrastructură necesare pentru credite de carbon cu integritate ridicată sunt deja solid implementate.

Ceea ce odinioară era o piaţă dominată de scepticism a evoluat într-un ecosistem caracterizat de structura şi direcţie clară. Companiile au acum încrederea, interesul şi resursele necesare pentru a se implică activ - şi o fac deja. În ciuda incertitudinii de reglementare, 40% dintre respondenţi declara că organizaţiile lor sunt deja implicate în activităţi legate de creditele de carbon, folosindu-le pentru gestionarea riscurilor climatice, consolidarea rezilienţei lanţurilor de aprovizionare şi crearea de valoare pe termen lung. Privind spre viitor, 55% intenţionează să îşi crească participarea pe piaţă voluntară a carbonului până în 2030. Doar 12% afirmă că nu includ creditele de carbon în strategia lor. Această implicare tot mai mare reflectă o schimbare de percepţie: creditele de carbon devin investiţii strategice, utilizate de companii pentru a-şi îndeplini angajamentele şi obiectivele climatice şi pentru a răspunde aşteptărilor părţilor interesate.

„Pe măsură ce decarbonizarea globală necesită investiţii fără precedent - doar ţările în curs de dezvoltare având nevoie de 1.000 de miliarde de dolari anual până în 2030 - creditele de carbon oferă un mecanism dovedit prin care organizaţiile pot susţine acţiuni climatice verificate, generând în acelaşi timp valoare strategică”, a declarat Mathilde Mignot, Group Director, Nature & Technology-Based Solutions, SE Advisory Services.

„Se produce o schimbare fundamentală în modul în care companiile abordează creditele de carbon. Atunci când aproape unul din cinci respondenţi îşi dezvoltă propriile proiecte, este clar că piaţă ia avant. Aceste companii înţeleg că a-ţi asumă strategia de carbon înseamnă a-ţi asumă propria poveste climatică”, a adăugat ea.

Companiile îşi regandesc tot mai mult structura portofoliilor de carbon, încercând să echilibreze impactul climatic imediat cu inovaţia pe termen lung.

Creditele de eliminare bazate pe natură, precum împădurirea, reîmpădurirea şi restaurarea ecosistemelor, rămân principala prioritate, 50% dintre respondenţi considerându-le cele mai importante pentru portofoliile lor. Aceştia afirmă că astfel de proiecte oferă impact climatic imediat şi beneficii suplimentare pentru biodiversitate şi comunităţi.

Creditele de evitare şi reducere, inclusiv protecţia pădurilor, energia regenerabilă şi proiectele de eficientă energetică, se situează pe locul al doilea, 34% dintre respondenţi prioritizandu-le înaintea soluţiilor tehnologice de eliminare a carbonului.

În acelaşi timp, 16% dintre respondenţi acordă prioritate creditelor provenite din metode tehnologice sau hibride de eliminare a carbonului, precum captarea directă a CO₂ din aer (DAC), bioenergia cu captare şi stocare a carbonului (BECCS) şi biochar, ceea ce indică o recunoaştere tot mai mare a rolului soluţiilor tehnologice în strategiile climatice complexe.

Cu toate acestea, aproape jumătate dintre respondenţi (46%) indică lipsa unor direcţii clare privind integrarea creditelor de carbon în cadrele climatice existente drept principalul obstacol în extinderea implicării, urmată de incertitudinea politicilor guvernamentale (40%). Potrivit SE Advisory Services, aceste lacune riscă să încetinească investiţiile, în ciuda dorinţei puternice a companiilor de a acţiona.

Cu 37 de zone care integrează în prezent sisteme de creditare sau de tarifare a carbonului în politicile naţionale, SE Advisory Services anticipează că instrumentele de stabilire a preţului carbonului vor deveni elemente centrale ale strategiilor de decarbonizare, atât la nivel corporativ, cât şi guvernamental. În plus, în 2025 au apărut coaliţii guvernamentale menite să consolideze mecanismele pieţei voluntare a carbonului şi să armonizeze standardele de calitate. Pentru a transformă încrederea în impact real, raportul face apel la guverne, organisme de standardizare şi investitori să se alinieze în jurul unor cadre clare, cu integritate ridicată, care să permită fluxul de capital privat la scară necesară pentru atingerea obiectivelor globale net-zero.