DPA: Şefa diplomaţiei UE face apel la o acţiune comună împotriva "flotei fantomă" a Rusiei

Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe şi politica de securitate, Kaja Kallas, s-a pronunţat pentru o creştere semnificativă a presiunii economice asupra Rusiei pentru a grăbi încheierea războiului în Ucraina, relatează miercuri dpa.

Într-un interviu acordat marţi postului public german de radio ARD, Kallas a declarat că sunt necesare măsuri împotriva aşa-numitei "flote fantomă" a Rusiei, pe care Moscova o foloseşte pentru a exporta şi distribui petrol, obţinând astfel bani pentru război, informează dpa.

În acest sens, este necesar ca aliaţii occidentali să dea dovadă de creativitate şi să se coordoneze îndeaproape, a spus ea, argumentând că sancţiunile ar avea un efect major dacă Regatul Unit, SUA, Europa şi alţi parteneri din G7 (grupul celor mai industrializate şapte state din lume - Franţa, SUA, Regatul Unit, Germania, Japonia, Italia şi Canada) ar impune toate aceleaşi măsuri, precizează dpa.

Accentul trebuie pus pe creşterea presiunii economice asupra Rusiei pentru ca Moscova să pună capăt războiului, a insistat şefa diplomaţiei europene, indicând că economia rusă nu se află într-o situaţie foarte bună, menţionează dpa.

Aşa-numita "flotă fantomă" a Rusiei este compusă din sute de petroliere şi nave-cargo, unele extrem de uzate, pe care Moscova le utilizează pentru a transporta petrol, eludând sancţiunile internaţionale, relatează dpa.

Uniunea Europeană avertizează de mult timp că aceste nave ar putea fi utilizate de asemenea pentru lansări de drone, acte de sabotaj şi activităţi de spionaj, informează dpa.

Întrebată dacă războiul din Iran a dus la redirecţionarea către Orientul Mijlociu a armelor destinate Ucrainei şi care fuseseră finanţate de Europa, Kallas a declarat că a cerut explicaţii în acest sens din partea NATO. Răspunsul a fost că nici vorbă de aşa ceva şi că armele continuă să fie livrate Ucrainei, aşa cum era planificat, a afirmat responsabila UE, fără să precizeze cui exact i-a cerut clarificări, arată dpa.

Citând trei surse foarte bine informate, publicaţia americană The Washington Post relatase cu o săptămână în urmă că Pentagonul analizează dacă să redirecţioneze către Orientul Mijlociu arme destinate iniţial Ucrainei, în contextul în care războiul din Iran pune presiune pe aprovizionarea cu unele din cele mai importante muniţii ale armatei americane, potrivit The Washington Post.

Printre armele care ar putea fi redirecţionate se numără rachetele interceptoare de apărare antiaeriană achiziţionate printr-o iniţiativă NATO lansată anul trecut, în cadrul căreia ţările partenere cumpără arme americane pentru Kiev, indicau sursele citate de The Washington Post.