DW: „Beijingul transformă războiul cu Iranul într-un instrument de propagandă antiamericană”

Presa de stat din China foloseşte războiul dintre Iran, Statele Unite şi Israel pentru a consolida, în plan intern, imaginea SUA ca actor agresiv şi destabilizator în Orientul Mijlociu, potrivit unei analize publicate de DW.

Conform sursei citate, unul dintre cele mai vizibile exemple este un videoclip generat cu inteligenţă artificială şi difuzat de postul de televiziune chinez CCTV, care a devenit viral pe reţelele sociale şi a strâns aproape un milion de aprecieri în doar câteva ore.

Potrivit DW, videoclipul foloseşte o alegorie în care „pisicile persane” simbolizează Iranul, iar „vulturul alb” reprezintă Statele Unite. În această naraţiune, vulturul domină un ţinut deşertic şi obligă actorii din regiune să tranzacţioneze resurse rare exclusiv în moneda sa, într-o construcţie simbolică pe care publicaţia o interpretează drept parte a modului în care Beijingul încearcă să explice conflictul publicului chinez.

DW arată că, în videoclipul realizat de CCTV, conflictul escaladează după asasinarea liderului „pisicilor persane”, ceea ce declanşează un război de uzură în care „vulturul” consumă resurse costisitoare pentru a doborî ţinte ieftine. Potrivit publicaţiei, această simbolistică reflectă linia generală de mesaj promovată de Beijing de la începutul războiului.

W.A. Figueroa, profesor asistent de istorie şi relaţii internaţionale la University of Groningen, a declarat pentru DW că oficialii chinezi au descris încă de la început conflictul drept ilegal şi drept o ameninţare la adresa stabilităţii globale.

Potrivit aceluiaşi expert, imaginea pe care China încearcă să o proiecteze este aceea a unei puteri stabile, implicate şi diplomatice, în contrast cu America agresivă şi imprevizibilă, relatează DW.

În analiza citată se arată că această strategie de comunicare este susţinută şi de presa oficială chineză. Agenţia de stat Xinhua a susţinut, în comentarii dure, că obiectivul real al Washingtonului ar fi un „Iran fără suveranitate”, prezentând conflictul nu atât ca pe unul legat de securitate, cât de hegemonie, potrivit DW.

Publicaţia notează că aceste teme geopolitice sunt apoi adaptate pentru reţelele sociale interne din China şi transformate în conţinut scurt, accesibil şi puternic naţionalist.

DW dă exemplul influencerului „Jing Si You Wo”, activ pe platforma chineză Douyin, care a publicat recent videoclipuri în care susţine că Statele Unite „au dat înapoi” în faţa hotărârii Iranului şi că cea mai mare armă a Teheranului este disponibilitatea pentru „distrugere reciprocă”.

Tot potrivit DW, şi contul oficial de Douyin al armatei chineze a publicat un videoclip în care analizează desfăşurările militare americane din Golf folosind imagini satelitare de înaltă definiţie. Publicaţia notează că materialul a strâns peste 6 milioane de aprecieri, într-un posibil semn al interesului publicului chinez pentru tacticile şi modul de operare ale armatei americane.

Alicja Bachulska, analistă specializată în China în cadrul European Council on Foreign Relations, a declarat pentru DW că videoclipul generat cu inteligenţă artificială de CCTV indică o evoluţie a propagandei de stat chineze, prin integrarea acesteia într-un registru cultural mai atractiv pentru publicul larg.

Potrivit acesteia, utilizarea inteligenţei artificiale face ca naraţiunile oficiale să fie mai uşor de consumat şi mai atractive pentru publicul local decât formatele tradiţionale de televiziune, precizează DW.

DW arată că presa de stat chineză recurge inclusiv la elemente de nostalgie culturală, inspirate din filmele de arte marţiale şi din imaginarul cinematografiei hongkongheze din anii 1980, pentru a integra teme geopolitice în cultura populară.

W.A. Figueroa a declarat pentru DW că modul în care China îşi construieşte mesajul despre conflictul din Orientul Mijlociu face parte dintr-o strategie mai amplă şi de durată, prin care Beijingul încearcă să contracareze acuzaţiile venite dinspre Washington potrivit cărora China ar fi, la rândul ei, un factor de destabilizare.

Potrivit expertului citat de DW, această strategie permite autorităţilor chineze să transmită atât lumii, cât şi propriei populaţii, că Beijingul joacă rolul unei puteri stabilizatoare şi că îşi consolidează poziţia într-un context internaţional tot mai volatil.

La rândul său, Alicja Bachulska a declarat pentru DW că elitele politice chineze interpretează evoluţiile internaţionale prin prisma unei rivalităţi existenţiale cu Statele Unite.

Potrivit acesteia, Beijingul filtrează marile evoluţii globale prin întrebarea legată de modul în care acestea pot fi folosite pentru a consolida ideea că Statele Unite reprezintă o putere neo-imperială şi un actor tot mai discreditat, conform publicaţiei sursă.

În concluzie, DW arată că Beijingul încearcă să propună propria soluţie geopolitică la instabilitatea pe care o evidenţiază. Publicaţia notează că scurtmetrajul animat al CCTV se încheie cu un mesaj inspirat din filosofia artelor marţiale, potrivit căruia esenţa acestora nu constă în folosirea armelor, ci în oprirea violenţei.

Totodată, DW observă că videoclipul include şi o trimitere strategică la Iniţiativa Belt and Road, sugerată drept o alternativă la blocadele comerciale şi la hegemonia economică americană.