ECUADOR: Capitala Quito sub stare de asediu şi control militar

Quito se prăbuşea sâmbătă în haos în pofida intrării în vigoare a stării de asediu şi controlului militar, în cea de-a 11-a zi a unei crize sociale fără precedent provocate de reforme economice legate de un împrumut din partea Fondului Monetar Internaţional (FMI), comentează AFP.

La mijlocul zilei, mai mulţi nor de fum pluteau deasupra oraşului situat la 2.850 de metri altitudine, reflectând tirurile încrucişate cu rachete artizanale şi grenade lacrimogene între manifestanţi şi forţe de ordine.

În plus, manifestanţi purtând cagule au incendiat sediul inspecţiei generale a finanţelor, în nordul capitalei Quito.

Clădirea a fost atacată cu cocteiluri Molotov şi la, scurt timp, un grup de indivizi, cei mai mulţi cu măşti pe faţă sau căşti de protecţie, au pătruns în interior, provocând distrugeri. Potrivit procuraturii, 34 de persoane au fost arestate.

Alte atacuri au vizat sediile din Quito ale canalului de televiziune Teleamazonas şi jurnalului El Mercurio. Imagini difuzate au arătat ferestre sparte, o maşină incendiată şi o puternică prezenţă poliţienească la faţa locului.

Mişcarea indigenă, vârful de lance al contestării, a dezminţit imediat orice implicare în aceste atacuri, la câteva ore după ce a acceptat public oferta de dialog a preşedintelui Lenin Moreno.

Confruntat cu cea mai gravă criză a mandatului său, preşedintele Lenin Moreno, ales în 2017, a transferat luni sediul guvernului la Guayaquil (sud-vest). Starea de urgenţă a fost decretată pentru 60 de zile, precum şi stare de asediu în jurul instituţiilor puterii, cu 74.000 de militari şi poliţişti desfăşuraţi.

"Vom restabili ordinea în întreg Ecuadorul", a dat declarat sâmbătă preşedintele Moreno, un liberal ales sub etichetă socialistă, invitându-i pe locuitori "să meargă acasă".

Cu o zi înainte, el considerase "esenţial să se reducă violenţa", lansând un apel liderilor indigeni la "dialog direct" pentru "a găsi soluţii" la criza declanşată de decizia sa de a majora cu peste 100% preţul benzinei, în schimbul unui împrumut de 4,2 miliarde de dolari din partea FMI.