Alegerile parlamentare de la jumătatea mandatului din Statele Unite ale Americii pot reconfigura marja de manevră a preşedintelui Donald Trump în America Latină, afectând de la regimul sancţiunilor impuse Cubei şi Venezuelei până la disputele comerciale cu Mexicul şi Brazilia sau asistenţa financiară pentru guvernele aliate, potrivit unei analize a agenţiei EFE citate de Agerpres.
Cuba şi Venezuela reprezintă ţările cele mai expuse unei eventuale modificări a majorităţii din Congresul american. Administraţia republicană a înăsprit embargoul petrolier asupra Cubei, măsură care a accentuat întreruperile de energie electrică pe insulă, şi a extins sancţiunile împotriva companiilor de stat, a sectorului privat şi a investitorilor internaţionali, tensiunile fiind amplificate de mandatul de arestare emis în Florida pe numele fostului preşedinte Raul Castro la data de 19 octombrie. O preluare a legislativului de către democraţi ar putea bloca noi măsuri restrictive şi ar spori controlul asupra bugetelor federale, însă nu garantează ridicarea automată a sancţiunilor. În Venezuela, unde Washingtonul menţine contacte pragmatice cu guvernul interimar condus de Delcy Rodriguez, interesul central al autorităţilor de la Caracas rămâne eliminarea restricţiilor economice americane, notează sursa citată.
În zona relaţiilor comerciale, marile economii de stânga din regiune resimt presiunile tarifare ale Casei Albe. Preşedinta Mexicului, Claudia Sheinbaum, aplică o strategie prudentă de negociere pentru reducerea tarifelor vamale americane la automobile, oţel şi aluminiu, asigurând cooperarea pe dosarele de securitate şi combatere a migraţiei ilegale, în timp ce solicită respectarea suveranităţii naţionale şi reciprocitate în oprirea traficului de armament. În contextul competiţiei dintre Washington şi Beijing, Mexicul a majorat taxele pentru importurile chinezeşti cu scopul de a proteja lanţurile de producţie nord-americane, încercând totodată să evite o deteriorare a relaţiilor cu China. În schimb, relaţia Washingtonului cu Brazilia preşedintelui Luiz Inacio Lula da Silva rămâne marcată de tensiuni generate de tarifele vamale, de includerea a două grupări criminale braziliene pe lista organizaţiilor teroriste şi de primirea în SUA a senatorului Flavio Bolsonaro, care a părăsit ţara după înfrângerea din turul doi al alegerilor prezidenţiale din 25 octombrie, informează agenţia de presă.
La celălalt pol, guvernele de dreapta şi-au întărit parteneriatele cu Washingtonul prin iniţiativa regională „Scutul Americilor”, la care au aderat Argentina, Bolivia, Chile, Columbia, Costa Rica, Republica Dominicană, Ecuador, El Salvador, Guyana, Honduras, Panama, Paraguay, Peru şi Trinidad şi Tobago. În cazul Argentinei conduse de Javier Milei, care a primit sprijin din partea Statelor Unite în 2025, o victorie a opoziţiei democrate în Congres ar putea bloca noi pachete de asistenţă financiară într-un moment critic pentru plata datoriilor externe. De asemenea, El Salvador, sub conducerea preşedintelui Nayib Bukele, a preluat migranţi venezueleni deportaţi din SUA în închisorile sale, iar Bolivia, condusă de preşedintele Rodrigo Paz, a reluat cooperarea bilaterală cu administraţia americană după o lungă perioadă de distanţare diplomatică, transmite EFE, conform Agerpres.
























































Opinia Cititorului