Ernst & Young anunţă clasamentul ţărilor după indicele de globalizare pentru anul 2011

ara noastră se menţine la mijlocul clasamentului între ţările cele mai deschise către globalizare, în urma vecinilor Ungaria şi Bulgaria, dar în faţa unor ţări precum Japonia sau China, conform Indicelui de globalizare calculat de Ernst & Young pentru 2011, în urma unui sondaj realizat în rândurile a 922 executivi de top implicaţi în afaceri internaţionale, se arată într-un comunicat remis redacţiei.

Deşi procesul de globalizare s-a relansat pe creştere după scăderea înregistrată în ultimii doi ani, tensiunile economice şi sociale ameninţă capacitatea statelor şi guvernelor de a rezista presiunilor protecţioniste. Totuşi pieţele emergente sunt cele care au cea mai mare nevoie să continue procesul de globalizare pentru a atrage investiţiile străine.

Ernst & Young identifică însă patru provocări majore pentru companii în procesul de globalizare:

1. Este mai dificil în prezent să reuşeşti pe pieţele emergente

În trecut, companiile finanţau investiţiile în pieţele emergente din profiturile semnificative obţinute pe pieţele dezvoltate. Odată cu încetinirea creşterii acestora şi cu nevoia menţinerii competitivităţii în ţările dezvoltate prin investiţii dedicate, orientarea capitalului către pieţele cu creştere rapidă nu mai este posibilă în aceeaşi măsură. În plus, creşterea costurilor şi intensificarea competiţiei, atât din partea multinaţionalelor, cât şi a companiilor locale de pe pieţele emergente, necesită o nouă abordare pentru cei care doresc să intre pe aceste pieţe.

2. Politicile publice devin tot mai importante

Având în vedere cât a avut de suferit majoritatea ţărilor în urma recesiunii economice globale, este impresionant şi de apreciat consensul liderilor politici de a evita măsurile protecţioniste. Cu toate acestea 90% din executivii intervievaţi se aşteaptă ca astfel de măsuri să devină realitate dacă recesiunea se adânceşte. Surprinzător este faptul că doar 15% din companii sunt pregătite să le facă faţă, luând în calcul astfel de evoluţii în strategiile de business planificate.

3. Aceeaşi abordare nu se mai potriveşte tuturor pieţelor

Companiile multinaţionale fac eforturi să găsească echilibrul între dimensiunea globală şi cea locală, astfel încât să îşi păstreze relevanţa pentru consumatorii din fiecare piaţă. Această abordare se traduce în regândirea întregului model operaţional într-un mix care utilizează eficient resursele şi lanţurile de aprovizionare. Complexitatea operaţiunilor creşte într-un context în care agilitatea şi dinamismul devin foarte importante pentru a face faţă volatilităţii pieţelor. Din acest motiv, tot mai multe companii optează pentru o structură de costuri variabilă, care să le permită realocarea rapidă a resurselor şi un răspuns prompt la evoluţiile din piaţă.

4. Angajaţii buni sunt mai greu de găsit

Companiile din întreaga lume spun că au dificultăţi tot mai mari în a găsi candidaţii potriviţi pentru posturile disponibile. Iar această problemă este resimţită mai ales în pieţele emergente, unde recrutarea resurselor umane specializate şi a angajaţilor din segmentul mediu si de conducere este mai dificilă decât în pieţele dezvoltate.