Este baza de la Deveselu un pericol?

În urma declanşării conflictului armat în zona Orientului Mijlociu, ca urmare a atacului derulat de SUA şi Israel în Iran, soldat cu uciderea eşalonului întâi al liderilor de la Teheran şi cu bombardarea, ca ripostă, a bazelor americane aflate în statele arabe din zona Golfului Persic, s-a discutat în spaţiul politic românesc despre o eventuală ripostă a iranienilor asupra bazelor americane din ţara noastră, de la Mihail Kogălniceanu şi de la Deveselu.

Prima reacţie a venit din partea lui Radu Miruţă, ministrul Apărării Naţionale, care a precizat: „În urma analizelor pe care le avem în acest moment, în contextul evoluţiilor de securitate din Iran, nu există indicii care să arate o ameninţare militară directă la adresa teritoriului României. Din discuţiile avute cu Şeful Statului Major al Apărării am fost informat despre adaptarea dispozitivului de apărare şi măsuri suplimentare de prudenţă, pentru a consolida nivelul de vigilenţă şi pentru a menţine la parametri optimi toate sistemele care susţin forţele de reacţie rapidă. Armata României desfăşoară în permanenţă misiuni de monitorizare şi protecţie în toate domeniile - aerian, maritim, terestru, informaţional şi cibernetic - având capacitatea de a identifica rapid orice risc şi de a interveni fără întârziere. Menţinem o coordonare strânsă şi permanentă cu aliaţii noştri, la toate nivelurile, pentru a garanta securitatea României”.

Ulterior, într-un comunicat de presă, Ministerul Apărării Naţionale a precizat: „Din datele pe care le avem la acest moment, pe fondul evoluţiei situaţiei de securitate din Iran, nu rezultă o ameninţare militară la adresa teritoriului naţional. Armata României are permanent în serviciu forţe care asigură supravegherea mediilor aerian, naval, terestru, informaţional şi cibernetic, precum şi detectarea ameninţărilor şi reacţia imediată. Militari şi specialişti civili se află zilnic, 24/7, în servicii de permanenţă şi de intervenţie. Armata şi-a ajustat postura şi s-au dispus măsuri de creştere a vigilenţei şi de pregătire a sistemelor care completează forţele de reacţie imediată. Facilitatea navală a Statelor Unite ale Americii de la Deveselu, integrată în sistemul de comandă şi control al NATO, asigură protecţia antibalistică împotriva ameninţărilor emergente din afara zonei euro-atlantice. Ministerul Apărării Naţionale se află în contact permanent cu aliaţii şi se coordonează cu aceştia pe toate palierele”.

Asigurările oferite mai sus sunt împărtăşite şi de analistul militar Aurel Cazacu, care consideră că, în acest moment, nu există riscul ca ţara noastră să fie atrasă în conflictul din Orientul Mijlociu.

„Ei acum au atacat bazele militare americane din ţările arabe: în Bahrain, în Qatar, în Kuweit, în Arabia Saudită, în Emirate. Vor ataca zonele de unde pot fi atacaţi. Am văzut că armata americană a adus avioanele-cisternă în Bulgaria, deci, deocamdată, România nu s-a expus din acest punct de vedere. România se expune din partea de control prin sistemele radar care există, iar sistemele radar din România văd şi Iranul. Dar sistemele radar şi de sprijin nu sunt numai din România. N-au de ce să vină în România pentru că partea de atac şi coordonare a zborurilor pe Iran nu se face din România. Coordonarea se face prin sistemele de dirijare din zona Golfului Persic, plus partea de nave şi partea satelitară pe care americanii şi israelienii au dezvoltat-o acolo”, a precizat, pentru ziarul BURSA, Aurel Cazacu.

Referitor la incidentul din Cipru, unde o dronă iraniană a fost interceptată când se îndrepta spre baza militară a Marii Britanii, analistul militar a susţinut că este vorba despre o încercare de descurajare.

„Fiind o bază a Marii Britanii, Iranul a atacat-o pentru că Marea Britanie a anunţat că se va alătura Israelului şi SUA. A fost un atac pentru mutarea atenţiei; ca orice militar care nu vrea să renunţe la putere, transmiţi mesajul că, dacă m-ai supărat, reacţionez, chiar dacă este pe teritoriul unui stat european”, a afirmat Aurel Cazacu.

Domnia sa a adăugat: „Eu consider că România nu va fi atacată, deci nu va face parte dintr-un război militar, dintr-un război clasic. În cel mai rău caz, asupra României vor fi efecte de natură economică, datorită creşterii preţului petrolului şi datorită unor probleme care pot să aibă efecte negative asupra relaţiilor economice ale firmelor din România cu companiile din zona Golfului, inclusiv din Iran. (...) Aici depinde de cât de repede va fi un acord: în primul rând un armistiţiu de încetare a focului şi apoi pacea, care va mai dura şi nu e simplă. Părerea mea este că depinde de cei doi mari lideri, SUA şi, în umbra ei, Europa, dar va depinde şi de China şi de Rusia. Efectele vor fi economice pentru că sunt firme şi români care muncesc acolo, sunt probleme de turism şi sunt români care şi-au dus rezervele financiare în Orient, au investit acolo, iar un astfel de conflict creează o stare de tensiune şi nesiguranţă”.

• Războiul hibrid, un risc pentru UE

Întrebat dacă totuşi ar trebui să ne temem de eventuale atacuri teroriste ce ar fi puse la cale de reţelele iraniene din Europa, potrivit declaraţiilor recente ale cancelarului german Friedrich Merz, Aurel Cazacu ne-a spus că există un risc în acest sens, dar el este gestionat de forţele de ordine din ţara noastră şi de serviciile de informaţii.

Aurel Cazacu a arătat: „Periculos este războiul hibrid şi cel asimetric. Ei pot face atentate în Europa, deoarece aici sunt destui iranieni care până acum au fost «în aşteptare». Liderii din Germania, Franţa şi ţările din nord iau măsuri de prevenire; menţionarea unui risc le permite să justifice costuri şi să ia măsuri. Pot să vă spun că şi în România, ambasadele ţărilor NATO au dublat paza, lucru care se poate vedea. Având în vedere numărul mare de cetăţeni de origine arabă (şiiţi, sunniţi, kurzi) în Europa, controlul trebuie exercitat. Organele omoloage CSAT-ului din acele ţări trebuie să emită măsuri care să permită cheltuieli, astfel încât, în caz de atentate, să nu li se reproşeze că nu au acţionat”.

Analistul militar s-a referit şi la actuala stare de aşteptare manifestată de Rusia şi China, aliaţii Iranului în BRICS, afirmând că autorităţile de la Beijing nu intervin pentru că atacurile exercitate de SUA şi Israel în Iran nu au afectat interesele comerciale chineze.

Aurel Cazacu a precizat: „Israelul a bombardat puncte strategice în Iran, dar nu a bombardat zonele portuare unde încarcă petrolierele chinezeşti, pentru că nimeni nu-şi permite să deranjeze China. Chiar şi SUA are nevoie de China pentru a menţine echilibrul celor trei mari puteri. Fără China nu se poate, iar lângă China este Rusia. După părerea mea, americanii şi Israelul vor să pună mâna pe resursele Iranului, care, pe lângă petrol şi gaze, are şi metale rare. Dacă Chinei i se taie aprovizionarea din Venezuela sau Iran, va primi petrol din Rusia, cu care are graniţă comună; nimeni nu-l poate opri pe Putin să livreze cât are China nevoie. Este interesant de urmărit şi atitudinea Indiei; acum o săptămână, primul-ministru Modi a fost în Statele Unite şi în Israel. Problemele sunt foarte complexe”.

Domnul Cazacu susţine că, dacă actualul conflict se va derula timp de patru sau cinci săptămâni, aşa cum a afirmat duminică preşedintele american Donald Trump, vom asista la un dezastru economic în tot Orientul Mijlociu, dezastru economic care va avea efecte asupra economiei globale.

În ceea ce priveşte ţara noastră, domnia sa a menţionat faptul că autorităţile fac eforturi pentru a-i aduce acasă pe cei peste 1.500 de români din zona Golfului şi susţine că liderii politici de la Bucureşti trebuie să le ofere asigurări cetăţenilor că ţara noastră nu va fi implicată în acest nou conflict de pe glob.