Euronews: Bruxelles-ul reia negocierile pentru introducerea unor taxe la nivelul UE

Preşedintele Consiliului European, Antonio Costa, a preluat negocierile privind viitorul buget pe termen lung al Uniunii Europene, în contextul divergenţelor dintre statele membre cu privire la contribuţiile financiare şi la identificarea unor noi surse de venituri pentru bugetul comunitar, relatează Euronews.

În condiţiile în care guvernele naţionale sunt reticente în a-şi majora contribuţiile, Costa analizează posibilitatea introducerii unor taxe colectate direct la nivel european, printre variantele luate în calcul se numără impozitarea marilor companii şi a serviciilor digitale, precum şi taxe legate de produsele din tutun, emisiile de carbon şi jocurile de noroc online, conform sursei.

„Pentru a ajunge la un acord, trebuie să menţinem contribuţiile naţionale la un nivel rezonabil, păstrându-ne în acelaşi timp ambiţia şi mijloacele de a ne îndeplini priorităţile comune. Pentru ca acest lucru să fie posibil, este fundamental să consolidăm activitatea privind noile resurse proprii”, a declarat Costa după summitul Consiliului European de săptămâna trecută, potrivit publicaţiei.

Liderii UE nu au reuşit să ajungă la un compromis privind bugetul, astfel că preşedintele Consiliului European conduce următoarea etapă a negocierilor. În discuţiile purtate cu reprezentanţii capitalelor europene, acesta a subliniat în repetate rânduri că noile surse de venituri ale Uniunii, denumite la Bruxelles „resurse proprii”, sunt necesare pentru a echilibra bugetele naţionale tensionate cu ambiţiile tot mai mari de cheltuieli ale blocului comunitar, conform sursei.

Ministrul de stat irlandez pentru afaceri europene, Thomas Byrne, a prezentat trei criterii pentru evaluarea noilor surse de venituri: obţinerea unanimităţii statelor membre, generarea unor fonduri substanţiale şi posibilitatea ca acestea să fie operaţionale până la 1 ianuarie 2028, potrivit publicaţiei.

Totuşi, compromisul propus de Irlanda a fost criticat atât de statele membre, cât şi de Parlamentul European. Eurodeputaţii au avansat propriile variante, inclusiv taxe pentru serviciile digitale, jocurile de noroc online şi activele cripto, care ar putea genera venituri de până la 25 de miliarde de euro anual, conform sursei.

„Este clar că preşedinţia a refuzat să ia vreo decizie privind veniturile, propunând doar ajustări minore. Suntem deosebit de dezamăgiţi că niciuna dintre propunerile Parlamentului nu a fost luată în considerare, în ciuda feedback-ului pozitiv primit din partea multor state membre”, a declarat eurodeputata cehă Danu¹e Nerudova, din grupul Partidului Popular European, potrivit publicaţiei.

Compromisul irlandez păstrează Resursa Corporativă pentru Europa (CORE), o propunere contestată de mai multe state membre, care consideră că impozitarea suplimentară a companiilor ar putea intra în contradicţie cu obiectivul UE de a-şi consolida competitivitatea, conform sursei.

Comisia Europeană a apărat iniţiativa, precizând că aceasta s-ar aplica doar companiilor mari, cu o cifră de afaceri anuală netă de peste 100 de milioane de euro, potrivit Comisiei, contribuţia ar fi, în mod normal, mai mică decât bonusurile acordate directorilor executivi, relatează publicaţia.

Executivul european analizează, de asemenea, posibilitatea combinării CORE cu o taxă digitală, o variantă care ar putea provoca reacţii negative din partea Washingtonului, având în vedere că multe dintre cele mai mari companii tehnologice din lume sunt americane, conform sursei.

O posibilă formulă ar presupune renunţarea la vizarea exclusivă a sectorului digital şi stabilirea unui prag suficient de ridicat pentru ca taxa să se aplice în principal marilor companii străine, inclusiv celor americane şi asiatice, potrivit publicaţiei.

O altă propunere prevede direcţionarea către bugetul UE a 30% din veniturile generate de sistemul european de comercializare a certificatelor de emisii (ETS), prin care marii poluatori plătesc pentru emisiile de carbon, conform sursei.

Polonia se opune acestei variante, iar subiectul a devenit sensibil pe plan intern înaintea alegerilor de anul viitor, autorităţile de la Varşovia s-ar putea confrunta cu dificultăţi în acceptarea unui astfel de compromis, potrivit Euronews.

Pachetul irlandez include şi Resursa Proprie pentru Accizele pe Tutun (TEDOR), care ar permite transferarea către bugetul UE a unei cote de 15% din accizele naţionale aplicate produselor din tutun. Unele guverne se tem că măsura ar putea stimula piaţa neagră şi ar putea afecta calitatea produselor. Luxemburgul se numără printre opozanţii acestei propuneri, conform sursei.

Alte variante par să întâmpine o rezistenţă mai redusă. Printre acestea se află o sursă de venituri asociată Mecanismului de ajustare la frontieră a emisiilor de carbon (CBAM), care stabileşte un cost al emisiilor pentru anumite importuri, inclusiv oţel şi ciment, cu scopul de a asigura condiţii concurenţiale comparabile între producătorii din afara UE şi cei europeni, potrivit publicaţiei.

O taxă calculată în funcţie de cantitatea de deşeuri electronice produsă în fiecare stat membru este, de asemenea, considerată relativ puţin controversată, principalele dificultăţi fiind de natură tehnică, conform sursei citate.

În schimb, propunerea Parlamentului European privind taxarea jocurilor de noroc online se confruntă cu opoziţia Maltei, unde îşi au sediul numeroase companii de pariuri din UE, o taxă pe câştigurile de capital obţinute din active cripto este considerată dificil de aplicat, iar veniturile pe care le-ar genera sunt incerte din cauza volatilităţii pieţei, potrivit publicaţiei.

Grecia a propus şi coordonarea licitaţiilor naţionale pentru spectrul 6G, astfel încât veniturile să contribuie la finanţarea bugetului european, astfel statele membre s-au opus însă în mod tradiţional armonizării alocării spectrului, o sursă importantă de venituri la nivel naţional, conform sursei.

În contextul negocierilor, un oficial european familiarizat cu discuţiile a declarat pentru Euronews, sub condiţia anonimatului, că nicio variantă nu este exclusă în această etapă.

„Acum este momentul să evaluăm situaţia şi să stabilim cea mai bună cale de urmat. Nu excludem luarea în considerare a vreunei propuneri”, a afirmat oficialul, conform sursei.

Acesta a adăugat că viitoarele resurse proprii vor trebui ajustate astfel încât impactul lor asupra statelor membre să fie distribuit mai echilibrat, potrivit publicaţiei.