Euronews: Cinci state din Asia Centrală propun o reţea de gaze de 5 miliarde de dolari

O reţea propusă de transport al gazelor naturale în valoare de 5 miliarde de dolari (4,45 miliarde de euro) poate ajuta cinci state din Asia Centrală să împartă livrările şi să asigure cererea din timpul iernii, prin interconectarea unor conducte noi şi existente, în timp ce finanţarea şi acordurile guvernamentale rămân în faza de negociere, informează Euronews.

Inelul de Gaze din Asia Centrală va reuni Kazahstanul, Kârgâzstanul, Tadjikistanul, Turkmenistanul şi Uzbekistanul prin peste 3.000 de kilometri de conducte noi şi modernizate, conform canalului de ştiri.

Propunerea a fost discutată în cadrul celei de-a doua ediţii a Forumului de Petrol şi Gaze din Asia Centrală, desfăşurată la Taşkent, menţionează sursa citată.

Askar Ismailov, expert kazah în energie, a prezentat iniţial această idee la ediţia inaugurală a evenimentului din anul 2025, notează publicaţia.

Specialistul estimează că infrastructura de bază costă 5 miliarde de dolari (4,46 miliarde de euro), sumă ce include 2 miliarde de dolari (1,78 miliarde de euro) pentru construcţii noi şi 3 miliarde de dolari (2,68 miliarde de euro) pentru modernizare şi digitalizare, în timp ce reţeaua proiectată are o capacitate anuală de transport de circa 20 de miliarde de metri cubi de gaz, arată datele menţionate.

Iniţiativa reflectă diferenţele privind rezervele de resurse, infrastructura şi nivelul consumului din Asia Centrală, oferă Turkmenistanului oportunitatea accesării unor noi clienţi regionali pe baza rezervelor sale substanţiale şi asigură restului statelor mai multe opţiuni de aprovizionare, transmite postul de televiziune.

Askar Ismailov consiliază în prezent Global Gas Centre din Geneva, organizaţie non-profit care reuneşte directori şi experţi din industrie şi care susţine activ proiectul, informează sursa citată.

„Proiectul Inelului de Gaze este unul foarte interesant deoarece va spori securitatea aprovizionării tuturor acestor ţări”, a declarat Valerie Ducrot, director executiv al centrului, pentru Euronews.

Uzbekistanul ocupă poziţia de producător şi consumator major de gaze, cu un consum în creştere pe parcursul iernii, în timp ce Kazahstanul extrage de asemenea gaze, dar deţine cea mai mare parte a resurselor în vestul teritoriului, departe de marile aglomerări urbane, notează canalul de ştiri.

Kârgâzstanul depinde de importurile de combustibil, iar Tadjikistanul generează majoritatea energiei electrice din surse hidro, dar apelează la rândul său la achiziţii externe de gaze şi a importat 126,4 milioane de metri cubi din Uzbekistan în prima jumătate a anului 2026, conform datelor oficiale.

Statele din regiune derulează deja schimburi transfrontaliere de gaze, iar inelul propus dezvoltă aceste conexiuni, adaugă tronsoane şi modernizează magistralele existente pentru asigurarea unor fluxuri mai flexibile, arată sursa citată.

„Când Uzbekistanul sau alte ţări din Asia Centrală precum Kârgâzstanul sau Tadjikistanul solicită mai mult gaz în timpul iernii, putem face acest lucru în regim reversibil”, a spus Assylbek Jakiyev, preşedinte al PetroCouncil Kazakhstan, asociaţie din industria de petrol şi gaze.

Expertul a descris astfel potenţialul pentru fluxuri inverse şi nu un acord operaţional deja stabilit, menţionează publicaţia.

Askar Ismailov a precizat că societatea naţională de petrol şi gaze din Uzbekistan, Uzbekneftegaz, a manifestat interes după primele discuţii şi a indicat că Global Gas Centre a semnat în luna mai un memorandum de înţelegere cu autorităţile din Karakalpakstan, republică autonomă din Uzbekistan, în timp ce reprezentanţii săi au purtat negocieri cu potenţiali investitori din China şi Orientul Mijlociu, transmite canalul de ştiri.

Dincolo de finanţare, investiţia impune acorduri privind volumele de livrare, regulile de tranzit şi exploatarea conductelor interconectate, inclusiv stabilirea tronsoanelor cu flux bidirecţional, informează sursa citată.

Părţile nu au anunţat o structură finală de finanţare, o înţelegere între toate cele cinci guverne naţionale sau un calendar de execuţie, iar costurile şi capacitatea proiectată rămân estimări ale iniţiatorilor propunerii, notează publicaţia.

Uzbekistanul urmăreşte consolidarea producţiei interne în paralel cu interconexiunile regionale, în contextul în care marile companii industriale au extras 24,2 miliarde de metri cubi de gaze naturale în perioada ianuarie-august 2026, volum în scădere cu 16,3% faţă de perioada similară din anul trecut, arată statisticile naţionale.

La o evaluare din octombrie, autorităţile uzbece au raportat descoperirea a cinci noi zăcăminte de gaze şi condensat în acest an, precum şi finalizarea forajului la 80 de sonde între ianuarie şi septembrie, cu alte 40 de puţuri planificate pentru ultimul trimestru, conform datelor oficiale.

„Gazul natural rămâne o piatră de temelie a sistemului energetic al Uzbekistanului”, a spus Denis Borodenok, reprezentant al companiei UNG Overseas, filială deţinută integral de Uzbekneftegaz şi coorganizator al forumului de la Taşkent.

Guvernul de la Taşkent derulează explorări de adâncime în regiunea Ustiurt şi măsuri pentru creşterea randamentului zăcămintelor existente, în condiţiile în care forajele interne şi conexiunile transfrontaliere răspund unor aspecte distincte ale securităţii energetice prin stimularea producţiei şi distribuţia facilă a livrărilor, transmite sursa citată.

Forumul din capitala Uzbekistanului a inclus de asemenea discuţii despre oportunităţile de întărire a legăturilor energetice dintre Asia Centrală, Azerbaidjan şi pieţele europene, notează canalul de ştiri.

Assylbek Jakiyev, preşedinte al PetroCouncil Kazakhstan, a susţinut că o cooperare mai strânsă cu Azerbaidjanul şi cu Uniunea Europeană sprijină producătorii din Asia Centrală în extinderea exporturilor de hidrocarburi, arată publicaţia.

Unele parteneriate capătă deja contur, în timp ce compania azeră SOCAR, grupul britanic BP şi Uzbekneftegaz colaborează într-un proiect de explorare de petrol şi gaze în regiunea uzbecă Ustiurt, informează sursa citată.

Azerbaidjanul livrează deja gaze naturale către ţările membre ale Uniunii Europene prin Coridorul Sudic de Gaze, transporturile au însumat 12,5 miliarde de metri cubi în 2025, conform Comisiei Europene, iar Bruxelles-ul şi Baku şi-au reafirmat parteneriatul energetic extins în martie 2026, conchide Euronews.