Euronews: Liderii UE solicită acţiuni comune pentru combaterea creşterii preţurilor la energie

Liderii UE fac presiuni asupra Bruxelles-ului pentru măsuri coordonate de reducere a costurilor tot mai mari ale energiei, de creştere a aprovizionării cu combustibili şi de sprijinire a industriilor aflate în dificultate, în contextul în care criza pune presiune pe bugetele naţionale şi testează ambiţiile climatice ale blocului comunitar, transmite Euronews.

Liderii UE au solicitat un răspuns european coordonat la criza energetică, îndemnând Comisia Europeană să introducă măsuri temporare specifice pentru a reduce povara asupra gospodăriilor şi întreprinderilor, inclusiv extinderea sprijinului financiar către industriile cele mai afectate de creşterea preţurilor la energie, informează Euronews.

După negocierile la summitul Consiliului European care au continuat joi noaptea, liderii şi-au exprimat, de asemenea, îngrijorarea cu privire la securitatea aprovizionării cu energie, solicitând Comisiei să îmbunătăţească capacitatea şi eficienţa rafinăriilor europene de petrol, care sunt în declin din 2009, potrivit Euronews.

De asemenea, aceştia şi-au exprimat interesul pentru explorarea achiziţiilor comune voluntare de energie, similare platformei lansate de Comisie pentru a ajuta la înlocuirea aprovizionării cu gaze ruseşti în urma invaziei Moscovei în Ucraina, relatează Euronews.

Apelurile au venit pe fondul unei crize energetice severe care ameninţă industria europeană şi expune milioane de gospodării riscului de sărăcie energetică în această iarnă, precizează Euronews.

Creşterea preţurilor la energie şi a ratelor inflaţiei au determinat mai multe capitale ale UE să solicite Comisiei Europene un sprijin suplimentar, adaugă Euronews. Italia şi Grecia au îndemnat recent Bruxelles-ul să permită cheltuieli suplimentare fără a suporta încălcări din cauza circumstanţelor extraordinare generate de şocul energetic, mai adaugă Euronews.

Premierul Greciei, Kyriakos Mitsotais, a cerut un răspuns coordonat al UE, în loc să se bazeze exclusiv pe măsuri naţionale, potrivit sursei citate. „Costurile energiei au alimentat o nouă creştere a inflaţiei europene”, a declarat el joi, argumentând că Bruxelles-ul trebuie să ia în considerare „măsuri suplimentare şi flexibilitate sporită” pentru a ajuta gospodăriile şi întreprinderile cele mai vulnerabile, conform sursei menţionate. Liderul grec a avertizat că negocierile vor dura ceva timp, spunând că nu se aşteaptă la un acord „astăzi sau mâine”, potrivit aceleiaşi surse.

Prim-ministrul finlandez, Petteri Orpo, a cerut, de asemenea, măsuri imediate din partea UE pentru a aborda creşterea preţurilor la energie, informează Euronews. „Avem nevoie de măsuri pe termen scurt, deoarece trebuie să garantăm preţuri mici pentru oameni şi companii”, a spus el, potrivit sursei citate.

Măsurile sunt menite să atenueze impactul economic imediat al crizei, dar expun şi limitele capacităţii guvernelor UE de a-şi izola economiile de şocurile geopolitice, precizează Euronews.

Liderii UE au avertizat că criza din Orientul Mijlociu riscă să provoace perturbări de durată ale lanţurilor globale de aprovizionare, în special pentru energie, îngrăşăminte şi alimente, o situaţie dificilă care ar putea prelungi pe termen nelimitat măsurile „ţintite şi temporare” ale Comisiei, transmite Euronews.

Un astfel de scenariu adaugă o altă bătaie de cap discuţiilor politice în curs privind următorul buget multianual al blocului comunitar, care a fost recent întâmpinat cu reacţii negative din partea contributorilor neţi Germania, Olanda şi Suedia, pentru că a fost prea ambiţios, relatează Euronews.

Rezultatul discuţiilor va influenţa obiectivele UE privind tranziţia energetică, pe care Comisia le consideră cea mai eficientă modalitate de a consolida autonomia strategică şi de a reduce preţurile la energie pe termen lung, informează Euronews.

Cu toate acestea, liderii UE au salutat, de asemenea, propunerea Comisiei de a amâna cu un an normele privind monitorizarea şi raportarea privind metanul pentru importatorii de petrol şi gaze, potrivit Euronews.

Decizia a fost criticată de ecologişti, care au susţinut că veniturile sale ar putea varia între aproximativ 5,3 miliarde de euro şi 13,6 miliarde de euro în condiţiile preţurilor standard de piaţă, crescând şi mai mult în timpul crizelor de aprovizionare, conform Euronews.

Propunerea vine în urma presiunilor exercitate de preşedintele francez Emmanuel Macron, de industrie şi de Statele Unite, cel mai mare furnizor de gaze naturale lichefiate (GNL) al UE, precizează Euronews. Aceasta necesită încă aprobarea Parlamentului European, conchide Euronews.