Eurostat: Aproape 6 milioane de imigranţi în UE în 2024

Aproape 6 milioane de persoane au imigrat în ţările Uniunii Europene în cursul anului 2024, iar în total au fost acordate 1,2 milioane de cetăţenii, potrivit unui raport publicat joi de Eurostat.

Cele mai mari grupuri care au dobândit cetăţenia unui stat membru au fost sirienii (9%) şi marocanii (8%), arată datele furnizate de Oficiul European de Statistică.

Statisticienii europeni precizează că imigranţii au fost fie străini, fie resortisanţi (persoane care deţin cetăţenia ţării în care se mută), iar în România, 64% dintre imigranţi deţineau cetăţenie naţională, conform sursei citate.

„În 2024, aproape 6 milioane de persoane au imigrat în ţările UE. Dintre acestea, 4,2 milioane de persoane (74%) proveneau din ţări din afara UE, iar 1,5 milioane (26%) de persoane care locuiseră anterior într-o ţară a UE au migrat în altă ţară a UE”, anunţă Eurostat.

• Spania şi Germania, principalele destinaţii ale imigranţilor

Potrivit datelor transmise de statisticieni, cel mai mare număr de persoane care au imigrat în 2024 a fost înregistrat în Spania (1.289.000 de persoane, reprezentând 23% din totalul imigranţilor în ţările UE), urmată de Germania (1.079.000, 19%), Italia (452.000, 8%) şi Franţa (439.000, 8%).

Imigranţii care au intrat în aceste patru ţări au reprezentat 57% din totalul imigranţilor care au intrat în Uniunea Europeană în 2024, precizează raportul Eurostat.

Slovacia, urmată de Letonia, Estonia şi Luxemburg, a înregistrat cel mai mic număr de imigranţi, fiecare cu mai puţin de 0,5% din total, arată aceeaşi sursă.

• În majoritatea statelor UE, imigranţii sunt preponderent străini

Imigranţii sunt fie străini, fie resortisanţi, iar în 2024, peste 50% dintre imigranţi erau străini în 24 dintre cele 27 de ţări ale Uniunii Europene, potrivit Eurostat.

Cea mai mare pondere a străinilor dintre imigranţi a fost observată în Cehia (98%), urmată de Cipru (94%), Austria, Germania, Malta şi Luxemburg (toate cu 93%), arată datele sursă.

Pe de altă parte, în România, 64% dintre imigranţi deţineau cetăţenie naţională, urmată de Letonia (61%) şi Slovacia (53%), conform statisticienilor europeni.

• 3,1 milioane de emigranţi au părăsit UE în 2024

În cursul anului 2024, 3,1 milioane de persoane au emigrat din ţările Uniunii Europene, dintre care 1,5 milioane s-au mutat într-un alt stat membru, iar peste 1,5 milioane au plecat în afara UE, precizează Eurostat.

Pentru 0,1 milioane de emigranţi, ţara următoarei reşedinţe este necunoscută, adaugă sursa.

Cel mai mare număr de persoane care au emigrat a fost raportat în Spania (662.000 de persoane, 21% din totalul emigranţilor din ţările UE), urmată de Germania (584.000, 18%) şi Franţa (263.000, 8%), în timp ce cel mai mic a fost în Slovacia (4.400, 0,1%) şi Bulgaria (13.000, 0,4%), potrivit raportului sursă.

• 45 de milioane de cetăţeni ai altor state trăiesc în UE

La data de 1 ianuarie 2025, deşi majoritatea persoanelor din Uniunea Europeană locuiau în ţara lor de cetăţenie, aproape 10% (45 de milioane) dintre aceştia erau cetăţeni ai unei alte ţări decât cea de reşedinţă, arată Eurostat.

Dintre aceştia, 3% (14 milioane) erau cetăţeni ai unui alt stat membru al UE, iar aproximativ 7% (31 de milioane) proveneau dintr-o ţară din afara Uniunii, în timp ce mai puţin de 1% din populaţia UE era apatridă (persoane cu cetăţenie necunoscută), precizează sursa.

Cea mai mare pondere a cetăţenilor din alte ţări ale UE a fost înregistrată în Luxemburg (36%), urmată de Cipru şi Austria (ambele cu 10%), în timp ce proporţia cetăţenilor din afara UE a fost cea mai mare în Malta (21%), Estonia (16%) şi Cipru (15%), potrivit datelor Eurostat.

• Sirienii, marocanii şi albanezii - principalele grupuri care au primit cetăţenia UE

În anul 2024, ţările Uniunii Europene au acordat cetăţenia a aproape 1,2 milioane de persoane, ceea ce reprezintă o creştere de 12% faţă de anul 2023 (când fuseseră înregistrate 1.054.000 de astfel de dobândiri), arată raportul Eurostat.

Sirienii (110.000 de persoane, adică 9% din totalul dobândirilor de cetăţenie), marocanii (97.000, 8%) şi albanezii (48.000, 4%) au fost primii trei beneficiari ai cetăţeniei unui stat membru al UE, potrivit sursei citate.

În perioada 2023-2024, cele mai mari grupuri care au dobândit cetăţenia unei ţări UE au fost sirienii şi marocanii, înaintea albanezilor, în timp ce între 2020 şi 2022 au fost marocanii şi sirienii, iar între 2016 şi 2019 - marocanii şi albanezii, înaintea turcilor până în 2018 şi a britanicilor în 2019, arată Eurostat.

• Proporţia copiilor născuţi din mame născute în străinătate este în creştere

O altă modalitate de a analiza diversitatea populaţiei o reprezintă ponderea copiilor născuţi din mame care s-au născut în străinătate, iar în 2024, în Uniunea Europeană, 24% dintre copii s-au născut din mame care nu s-au născut în ţara lor de reşedinţă, ceea ce înseamnă o creştere de 6 puncte procentuale faţă de 18% cât era înregistrat în 2014, precizează Eurostat.

Cea mai mare pondere a fost înregistrată în Luxemburg (68%), urmată de Cipru (42%) şi Malta (38%), în timp ce cele mai mici ponderi au fost în România, Bulgaria şi Slovacia (fiecare cu câte 3%), potrivit datelor.

Comparativ între 2024 şi 2014, 24 dintre ţările Uniunii Europene au înregistrat o creştere a ponderii naşterilor vii provenite de la mame născute în străinătate, cea mai mare creştere fiind în Malta (23 de puncte procentuale, de la 15% la 38%), în timp ce Croaţia a înregistrat cea mai mare scădere (minus patru puncte procentuale, de la 15% la 11%), arată raportul Eurostat.