EY Romania Attractiveness Survey 2025: 58% dintre investitori anticipează o creştere a atractivităţii ţării în următorii trei ani

În anul 2024, România a înregistrat intrări de investiţii străine directe (ISD) în valoare de 5,7 miliarde de euro, marcând o scădere de 14% faţă de cele 6,6 miliarde de euro atrase în 2023, potrivit EY Attractiveness Survey Romania 2025, conform unui comunicat emis redacţiei. Deşi diminuarea este mai accentuată decât media europeană, unde s-a înregistrat un declin de 11%, contextul arată o tendinţă de reducere începută în 2022. Cu toate acestea, soldul total al ISD a crescut cu 6%, atingând 120 miliarde de euro la finalul anului 2024, faţă de 113,6 miliarde de euro în anul precedent. Această creştere indică o menţinere a angajamentului pe termen lung din partea investitorilor internaţionali.

Bogdan Ion, Country Managing Partner EY România şi Chief Operating Officer pentru EY Europa Centrală şi de Sud-Est şi Regiunea Asiei Centrale, subliniază că, în ciuda climatului european incert, România a înregistrat o creştere impresionantă de 57% a numărului de proiecte ISD - cea mai ridicată valoare din 2019. Această evoluţie consolidează poziţia ţării ca o destinaţie atractivă pentru investiţii cu valoare adăugată mare şi eficienţă crescută.

Totuşi, nu lipsesc semnalele de avertisment. Numărul locurilor de muncă generate de aceste investiţii a scăzut cu 31%, de la aproape 6.000 în 2023 la puţin peste 4.000 în 2024. Acest lucru sugerează o schimbare structurală clară în natura investiţiilor, care devin tot mai automatizate şi intensive în capital. În acest context, este esenţial ca România să investească în dezvoltarea competenţelor tehnologice şi în îmbunătăţirea infrastructurii fizice şi digitale, aspecte menţionate de o treime dintre investitori ca priorităţi critice pentru susţinerea noii paradigme economice.

Potrivit sursei, în ciuda scăderii numărului total de proiecte ISD în Europa cu 5%, România a reuşit să îşi consolideze atractivitatea, cu 94 de proiecte în 2024, faţă de 60 în anul anterior. Este cel mai mare număr de proiecte din ultimii şase ani, poziţionând România pe locul doi în Europa Centrală şi de Est, imediat după Polonia şi înaintea unor economii precum Ungaria şi Serbia.

Distribuţia geografică a investiţiilor confirmă dominaţia capitalei, Bucureştiul atrăgând 40% din totalul proiectelor. Printre investiţiile emblematice se numără extinderea de 50 milioane de euro a Alstom în cadrul Atelierelor CFR Griviţa şi proiectul de 95 milioane de euro al PepsiCo la Popeşti-Leordeni. În acelaşi timp, şi alte regiuni au atras proiecte semnificative. Constanţa a beneficiat de investiţia de 960 milioane de euro a grupului turc Ussuri Capital pentru o fabrică de oţel cu emisii scăzute de carbon, în timp ce în Victoria, compania germană Rheinmetall a alocat peste 243 milioane de euro pentru o unitate de producţie din industria apărării. Alte proiecte notabile au fost în Târnăveni, Turda, Oradea, Brăila şi Siret, semnalând o diversificare teritorială a fluxurilor investiţionale.

La nivel sectorial, industria prelucrătoare a rămas pilonul central, cu 41% din totalul proiectelor - în creştere faţă de 40% în 2023. Acest segment confirmă rolul strategic al României ca bază industrială pentru Europa Centrală şi de Est. Investiţiile s-au concentrat în special în sectoare precum transporturile, bunurile de larg consum şi echipamentele industriale. Alte domenii active au fost serviciile pentru întreprinderi (16%), vânzările şi marketingul (15%), precum şi sectorul software şi IT, care deşi rămâne esenţial, a cunoscut o uşoară scădere în ponderea totală.

Pe harta investitorilor, Germania s-a consolidat ca lider cu 23 de proiecte, urmată de Turcia şi SUA. Marea Britanie şi Franţa au contribuit fiecare cu câte şase proiecte. Paleta ţărilor investitoare s-a diversificat în 2024, ceea ce subliniază recunoaşterea internaţională tot mai largă a României ca destinaţie de încredere pentru investiţii strategice.

Principalele motivaţii ale investitorilor au inclus accesul la noi pieţe şi clienţi (48%), eficienţa operaţională şi a lanţurilor de aprovizionare (36%) şi utilizarea tehnologiilor moderne, alături de regimul fiscal avantajos (34%). În mod tradiţional, costurile competitive şi forţa de muncă calificată au fost, de asemenea, factori atractivi. Infrastructura a câştigat importanţă în ochii investitorilor - 33% o consideră un factor cheie, în creştere faţă de 20% în 2023.

România continuă să beneficieze de avantaje structurale, cum ar fi costurile mai scăzute ale muncii (35%), stimulentele fiscale (31%) şi disponibilitatea finanţărilor nerambursabile (30%). De asemenea, calitatea vieţii, siguranţa şi diversitatea culturală devin tot mai relevante pentru companiile care urmăresc stabilitate şi sustenabilitate în regiune.

Conform comunicatului, cu toate acestea, optimismul este uşor temperat faţă de anul anterior. Doar 58% dintre executivi se declară încrezători că atractivitatea României va creşte în următorii trei ani, în scădere faţă de 67% în 2023. Printre principalele riscuri percepute se numără contextul macroeconomic, tensiunile geopolitice, creşterea costurilor şi instabilitatea politică internă.

Într-un climat european caracterizat de precauţie şi încetinire a investiţiilor, România s-a remarcat în 2024 ca unul dintre cele mai dinamice state din regiune. Pentru a transforma această performanţă într-un succes durabil, este vital ca autorităţile să abordeze blocajele persistente, să asigure predictibilitate fiscală şi să accelereze investiţiile în infrastructură, inovaţie şi educaţie. Printr-o strategie coerentă şi o execuţie orientată spre viitor, România poate deveni nu doar o excepţie pozitivă în peisajul regional, ci şi un hub de investiţii pe termen lung în Europa.