FIHR: Inteligenţa artificială şi digitalizarea redeseneează viitorul ospitalităţii

Federaţia Industriei Hoteliere din România pune pe agenda publică trei direcţii pentru modernizarea turismului local, respectiv raportare digitală unică, distribuţie online diversificată şi profesii adaptate noilor realităţi din industrie, potrivit unui comunicat al federaţiei.

Digitalizarea şi inteligenţa artificială schimbă modul în care hotelurile îşi gestionează rezervările, operaţiunile şi interacţiunea cu turiştii, însă potenţialul tehnologiei pentru modernizarea ospitalităţii în România rămâne limitat de raportări fragmentate, o distribuţie online puternic concentrată şi standarde ocupaţionale care nu mai reflectă competenţele necesare şi aşteptările generaţiilor viitoare de profesionişti din industrie.

Acestea sunt principalele concluzii ale conferinţei „Ospitalitate Inteligenţă 2026 - Tehnologie | Capital Uman | Impact”, organizată de Federaţia Industriei Hoteliere din România cu ocazia Zilei Internaţionale a Turismului.

Datele europene arată dimensiunea şi potenţialul transformării, iar aproximativ 26% dintre hotelurile europene folosesc în prezent soluţii de inteligenţă artificială, potrivit European Hotel Distribution Study 2026 publicat recent de HOTREC, în timp ce 32,3% dintre rezervări sunt realizate prin intermediari online, potrivit datelor la finalul anului trecut, în creştere de la 22,2% în urmă cu mai bine de un deceniu.

România porneşte însă cu un decalaj important în utilizarea noilor tehnologii, iar în 2025 numai 5,2% dintre companiile din România cu cel puţin zece angajaţi foloseau inteligenţa artificială, comparativ cu o medie UE de aproape 20%, potrivit Eurostat.

Simona Constantinescu, Preşedinte FIHR, a declarat că tehnologia schimbă deja industria ospitalităţii, însă politicile publice trebuie să accelereze această transformare, iar România are nevoie de un sistem unic de raportare digitală, de utilizarea inteligentă a datelor pentru fundamentarea deciziilor şi promovarea destinaţiilor, precum şi de actualizarea competenţelor şi profesiilor pentru economia digitală.

Constantinescu a subliniat că inteligenţa artificială nu înlocuieşte oamenii, ci le amplifică valoarea atunci când este susţinută de date de calitate şi de o forţă de muncă pregătită pentru noile cerinţe ale pieţei, iar aceasta este direcţia pe care FIHR o promovează în dialogul cu autorităţile şi cu întreaga industrie.

FIHR susţine operaţionalizarea unui circuit digital unic pentru înregistrarea şi raportarea circulaţiei turistice în România, iar instituţiile publice responsabile ar trebui să urgenteze finalizarea unei platforme digitale, care să preia centralizat, în cloud-ul guvernamental, datele introduse de operatorii din turism, putând fi ulterior utilizate în condiţiile legii de toate părţile interesate.

Digitalizarea fişei de anunţare a sosirii şi plecării ar reduce timpul alocat activităţilor administrative şi ar permite raportarea digitală către toate autorităţile publice interesate, respectiv MEDAT, MAI, MAE şi ANAF, putând oferi autorităţilor date actualizate pentru statistică, promovarea destinaţiilor şi fundamentarea politicilor publice.

Un asemenea sistem ar reduce raportările duplicate şi ar trebui să ofere industriei acces rapid la date agregate despre circulaţia turistică, spre deosebire de metodologia actuală de colectare a datelor din sector de către INS, care oferă informaţii parţiale şi la o distanţă de două luni după colectare.

Fără informaţii actualizate privind numărul vizitatorilor, durata şederii şi evoluţiile locale, hotelierii şi autorităţile iau decizii de investiţii, promovare şi personal pe baza unor date incomplete sau disponibile prea târziu, iar un circuit digital unic presupune şi actualizarea legislaţiei, inclusiv modificarea HG nr. 237/2001 şi adaptarea cadrului naţional la Regulamentul (UE) 2024/1028, aplicabil din 20 mai 2026.

Alin Grigore, Director General al Direcţiei Turism în cadrul Ministerului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului şi Turismului, a declarat că digitalizarea în zona turistică nu e doar viitorul, e deja prezentul, iar prin adaptarea legislaţiei la acest regulament, platformele ar urma să comunice informaţii agregate despre cele mai importante pieţe turistice pentru România şi despre durata sejurului, astfel încât politicile publice să poată fi adaptate în funcţie de aceste informaţii, iar printr-un registru unic ar exista o evidenţă mai clară, accesibilă la nivelul mai multor instituţii, inclusiv în ceea ce priveşte închirierile pe termen scurt.

Rezervările directe generează 51,3% din rezervările hotelurilor europene, iar platformele online aproape 30%, Booking Holdings şi Expedia Group concentrând împreună 85,4% dintre rezervările OTA, potrivit studiului HOTREC realizat pe baza informaţiilor furnizate de 2.713 hoteluri.

Platformele online sunt parteneri importanţi pentru accesul la turişti şi la pieţele internaţionale, iar pentru FIHR, diversificarea nu înseamnă renunţarea la acestea, ci reducerea dependenţei de un număr limitat de canale, dezvoltarea rezervărilor directe şi păstrarea controlului asupra preţurilor, datelor, inventarului şi relaţiei cu oaspeţii.

Digital Markets Act permite operatorilor să ofere condiţii mai avantajoase pe platformele proprii şi le recunoaşte dreptul de acces la datele generate prin utilizarea Booking.com, iar FIHR susţine aplicarea efectivă a acestor drepturi şi informarea operatorilor asupra modului în care le pot folosi.

Deficitul de personal din ospitalitate se menţine la aproximativ 20% în România, potrivit datelor FIHR, iar o parte din nevoia de angajaţi în industrie este acoperită prin recrutare din afara Uniunii Europene, iar numai în 2025 au fost înregistrate în total peste 145.000 de cereri pentru eliberarea avizelor de muncă şi au fost emise peste 118.000 de avize la nivelul pieţei muncii, arată date prezentate de International Work Finder.

Printre ocupaţiile cu cele mai multe avize se numără şi roluri din industria ospitalităţii, cum ar fi ajutor de bucătar, cu 6.998 de avize, sau lucrător în bucătărie, cu 3.342 de avize, iar problema nu este însă doar numărul oamenilor disponibili, ci şi lipsa competenţelor, dificultatea integrării şi capacitatea industriei de a construi trasee profesionale care să-i convingă pe angajaţi, în special pe cei tineri, să rămână.

FIHR se implică în procesele de actualizare a standardelor ocupaţionale care trebuie actualizate cu prioritate, împreună cu Ministerul Muncii, Autoritatea Naţională pentru Calificări şi reprezentanţi ai industriei, şi în stabilirea unui mecanism permanent prin care Codul Ocupaţiilor din România să ţină pasul cu tehnologia şi noile roluri din ospitalitate.

Ana Rădulescu, şef serviciu în cadrul Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului şi Solidarităţii Sociale, a declarat că se confruntă, pe de o parte, cu un deficit de forţă de muncă, dar şi cu un deficit de competenţe, ceea ce înseamnă că este nevoie de formare continuă, iar digitalizarea şi noile tehnologii transformă piaţa muncii, anumite ocupaţii dispar, unele se transformă radical şi altele noi apar, iar toate aceste schimbări trebuie transpuse în programe de formare.

Rădulescu a precizat că este nevoie ca federaţiile, angajatorii şi sindicatele să vină alături de minister într-o colaborare foarte strânsă, iar procedura de actualizare a Clasificării Ocupaţiilor din România există şi a fost mult simplificată, iar standardele ocupaţionale trebuie să conţină obligatoriu competenţe digitale şi competenţe verzi, iar primul lot ar putea fi aprobat în perioada imediat următoare.

FIHR va centraliza problemele şi soluţiile discutate în cadrul conferinţei şi le va integra în dialogul cu instituţiile responsabile, iar priorităţile federaţiei sunt reducerea raportărilor administrative prin digitalizare, aplicarea regulilor europene pentru o piaţă de distribuţie echitabilă şi construirea unui parteneriat funcţional între angajatori, şcoli şi autorităţi pentru actualizarea competenţelor.