Forumul APPR cere Guvernului să apere bugetul PAC în negocierile pentru bugetul UE 2028-2034

Forumul Agricultorilor şi Procesatorilor Profesionişti din România a transmis Guvernului României o adresă prin care solicită susţinerea, în negocierile privind bugetul Uniunii Europene pentru perioada 2028-2034, a unei Politici Agricole Comune cu finanţare dedicată şi protejată, cel puţin la nivelul actual în termeni reali, potrivit unei scrisori deschise. Organizaţia avertizează că actualul cadru de negociere propus de Preşedinţia irlandeză nu oferă fermierilor garanţiile necesare pentru venituri, investiţii şi gestionarea crizelor, conform aceleiaşi surse. Poziţia transmisă autorităţilor române se bazează pe analiza organizaţiei europene Farm Europe, din care Forumul APPR face parte şi la elaborarea căreia a contribuit, potrivit documentului.

Potrivit documentului de poziţie, Preşedinţia irlandeză urmăreşte încheierea negocierilor până la sfârşitul lunii decembrie 2026, astfel încât intervalul pentru susţinerea unor modificări este foarte scurt, iar România trebuie să îşi formuleze priorităţile înainte de fixarea unor decizii care vor influenţa agricultura europeană pentru următorii şapte ani, conform scrisorii.

Fonduri disponibile, fără garanţia că vor ajunge la agricultură

Potrivit analizei susţinute de Forumul APPR, cadrul de negociere menţine bugetul PAC la 293,7 miliarde de euro în preţuri curente, echivalentul a 261,013 miliarde de euro în preţuri 2025, fără o îmbunătăţire faţă de arhitectura propusă de Comisia Europeană, conform documentului. În acelaşi timp, aproximativ 45 de miliarde de euro din rezerva Planurilor naţionale şi regionale de parteneriat şi cel puţin 48,9 miliarde de euro din fondul pentru dezvoltare rurală nu sunt garantate agriculturii, potrivit aceleiaşi surse. Accesul fermierilor la aceste resurse ar depinde de deciziile fiecărui stat membru, iar repartizarea lor ar urma cheia fondului unic, nu cheia de alocare a PAC, conform scrisorii.

Forumul APPR consideră că dedicarea explicită a acestor resurse agriculturii este o decizie politică esenţială, potrivit documentului. Includerea celor circa 45 de miliarde de euro în bugetul PAC nu ar necesita bani noi, ci garantarea destinaţiei agricole a unor fonduri deja prevăzute, conform aceleiaşi surse.

România riscă să piardă sprijin efectiv pentru fermieri

Într-un context de consolidare fiscală, transferarea unei responsabilităţi mai mari către bugetele naţionale poate accentua diferenţele dintre fermierii europeni, potrivit scrisorii. Pentru numeroase intervenţii, contribuţia UE ar fi limitată la maximum 70%, fără obligaţia statelor membre de a menţine cel puţin contribuţia naţională actuală, exprimată în euro, conform aceleiaşi surse. Această combinaţie poate conduce la reducerea sprijinului efectiv disponibil fermierilor români şi la concurenţă cu alte priorităţi bugetare naţionale, potrivit documentului. Forumul APPR solicită Ministerului Agriculturii şi Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene să calculeze şi să comunice public impactul net pentru România al noii chei de repartizare a fondurilor, conform scrisorii.

În privinţa convergenţei externe, cadrul analizat prevede situarea plăţilor medii naţionale între 90% şi 105% din media UE, potrivit documentului. Această orientare ar putea fi favorabilă României, unde nivelul plăţilor se situează încă la aproximativ 80% din media europeană, conform poziţiei Forumului APPR. Beneficiul riscă însă să fie diminuat dacă bugetul PAC total scade, potrivit aceleiaşi surse.

Plafonarea şi degresivitatea pot afecta fermele comerciale

Cadrul de negociere include praguri de degresivitate încă în discuţie: 15% pentru tranşa dintre 100.000 şi 125.000 de euro, 25% între 125.000 şi 150.000 de euro şi 50% peste 150.000 de euro, cu posibilitatea introducerii unor trepte suplimentare sub 100.000 de euro, conform scrisorii. Este prevăzută şi o plafonare la 300.000 de euro anual pentru sprijinul pe suprafaţă, posibil cu aplicare voluntară, potrivit aceleiaşi surse. Forumul APPR solicită menţinerea acestor instrumente ca opţiuni voluntare pentru statele membre, cu deducerea costurilor salariale şi tratament corect pentru cooperative şi forme asociative, conform documentului. Fermele comerciale care asigură producţie, investiţii şi locuri de muncă în mediul rural trebuie evaluate în raport cu rolul lor economic şi social, potrivit scrisorii.

Gestionarea crizelor şi investiţiile au nevoie de finanţare distinctă

Un motiv major de îngrijorare este reducerea Facilităţii UE de la 63,223 miliarde de euro, în propunerea Comisiei, la 36,362 miliarde de euro în cadrul irlandez analizat, conform documentului. În acelaşi timp, fondul european de criză agricolă, pentru care Comisia propusese 900 de milioane de euro anual, nu mai este menţionat explicit, potrivit aceleiaşi surse. Pentru România, stat de frontieră cu Ucraina, care a resimţit direct efectele perturbărilor comerciale din anii 2022-2023, existenţa unui instrument european de criză cu resurse dedicate este esenţială, conform scrisorii.

Forumul APPR semnalează şi reducerea cu 13%, la mai puţin de 20 de miliarde de euro, a componentei Fondului de competitivitate care acoperă agricultura, sănătatea, bioeconomia şi biotehnologia, potrivit documentului. Diminuarea acestor resurse limitează perspectivele de finanţare într-un moment în care investiţiile în gestionarea apei, digitalizare, infrastructură şi cercetare sunt necesare pentru competitivitatea fermelor, conform aceleiaşi surse.

Priorităţile pe care România trebuie să le susţină

Forumul APPR solicită Guvernului României: protejarea bugetului PAC, cel puţin la nivelul actual în termeni reali, prin includerea explicită a celor circa 45 de miliarde de euro din rezerva NRP şi garantarea finanţării măsurilor agricole din fondul pentru dezvoltare rurală; o alocare echitabilă şi transparentă, prin utilizarea cheii PAC pentru fondurile suplimentare sau publicarea unei analize care să demonstreze avantajele pentru România ale cheii fondului unic; restabilirea fondului european de criză agricolă, cu minimum 900 de milioane de euro anual, şi asigurarea cel puţin a unei intervenţii de gestionare a riscurilor fără cofinanţare naţională; menţinerea resurselor pentru investiţii şi inovare, cel puţin la nivelul propus de Comisie, precum şi introducerea obligaţiei statelor membre de a menţine contribuţia naţională actuală în euro la finanţarea PAC; introducerea unei plăţi de mediu voluntare pentru fermieri, finanţată integral din bugetul UE, care să recompenseze performanţa economică şi de mediu; menţinerea plafonării şi degresivităţii ca opţiuni voluntare pentru statele membre, cu deducerea costurilor salariale şi tratament corect pentru cooperative şi forme asociative; o strategie europeană privind impactul agricol al extinderii către Ucraina, cu perioade de tranziţie, instrumente de protecţie a pieţei şi finanţare dedicată; consultarea organizaţiilor de fermieri înainte de stabilirea poziţiei României şi publicarea unei estimări a impactului bugetar asupra agriculturii româneşti, conform documentului.

Forumul APPR solicită autorităţilor române să susţină aceste priorităţi în Consiliul European şi în negocierile ulterioare, potrivit scrisorii. Angajamentele privind suveranitatea alimentară trebuie transpuse în finanţare predictibilă, protecţie în faţa crizelor şi condiţii echitabile de concurenţă pentru fermieri, conform aceleiaşi surse. Organizaţia rămâne disponibilă pentru dialog cu Guvernul şi cu eurodeputaţii români, în vederea unei susţineri transpartinice a intereselor agriculturii româneşti, potrivit documentului.