FPTR cere Guvernului menţinerea şi recalibrarea voucherelor de vacanţă

Federaţia Patronatelor din Turismul Românesc (FPTR) a transmis Guvernului României, în atenţia premierului Ilie Bolojan, o adresă oficială prin care solicită menţinerea, clarificarea şi recalibrarea voucherelor de vacanţă ca instrument de sprijin social şi de stimulare a turismului intern. Documentul, transmis şi către Ministerul Finanţelor, Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului şi Turismului, precum şi Ministerul Muncii, propune un cadru predictibil şi ţintit pentru acordarea voucherelor, inclusiv extinderea lor pentru salariaţii bugetari cu venituri nete de până la 8.000 de lei.

„Federaţia Patronatelor din Turismul Românesc - FPTR, organizaţie patronală reprezentativă la nivelul sectorului de negociere colectivă turism, hoteluri şi restaurante - vă supune atenţiei prezenta adresă prin care solicită menţinerea şi consolidarea cadrului legal privind voucherele de vacanţă, cu asigurarea unui regim predictibil, coerent şi eficient economic, atât pentru sectorul public, cât şi pentru mediul privat.

Voucherele de vacanţă nu reprezintă un beneficiu arbitrar sau conjunctural, ci un instrument de politică publică reglementat expres prin OUG nr. 8/2009 privind acordarea voucherelor de vacanţă, cu normele metodologice aprobate prin HG nr. 215/2009, ulterior completat şi adaptat prin acte normative succesive, inclusiv OUG nr. 131/2021 şi Legea nr. 141/2025.

Pentru anul 2026, regimul aplicabil sectorului public este expres prevăzut de Legea nr. 141/2025, care a modificat art. 1 alin. (2) din OUG nr. 8/2009 şi stabileşte acordarea anuală a voucherelor de vacanţă în cuantum de 800 lei personalului din instituţiile publice ale cărui salarii de bază lunare nete sunt de până la 6.000 lei, iar pentru personalul militar, poliţişti, poliţişti de penitenciare şi personalul civil din instituţiile de apărare, ordine publică şi securitate naţională este prevăzută decontarea serviciilor turistice, în aceeaşi limită de 800 lei.

Pentru mediul privat, cadrul legal rămâne deschis şi funcţional: angajatorii pot acorda vouchere de vacanţă în condiţiile legii, în limita bugetelor aprobate şi a plafonului general prevăzut de OUG nr. 8/2009, respectiv contravaloarea a cel mult 6 salarii minime brute pe ţară pentru un salariat, într-un an fiscal. Acest mecanism confirmă faptul că legiuitorul român a tratat voucherul de vacanţă ca pe un instrument legal de protecţie socială ţintită , de încurajare a consumului fiscalizat, de stimulare a turismului intern şi nu exclusiv ca pe un simplu avantaj salarial.

Datele economice actuale confirmă relevanţa menţinerii acestui instrument. Potrivit Institutului Naţional de Statistică, în ianuarie 2026, câştigul salarial mediu brut a fost de 9.220 lei, iar cel net de 5.518 lei. În paralel, salariul minim brut garantat în plată este de 4.050 lei până la 30 iunie 2026, urmând să crească la 4.325 lei de la 1 iulie 2026. Aceste repere salariale arată limpede că, pentru o mare parte a populaţiei active, accesul la servicii turistice rămâne limitat în lipsa unor mecanisme ţintite de sprijin.

România avea 5.684.339 de salariaţi activi la 31 octombrie 2025, iar numărul posturilor ocupate în instituţiile şi autorităţile publice era de 1.278.795 în decembrie 2025. Rezultă că sectorul privat concentrează, în mod estimativ, peste 4,4 milioane de salariaţi. Aceste cifre indică dimensiunea reală a impactului pe care o politică bine calibrată privind voucherele de vacanţă îl poate avea atât asupra cererii interne, cât şi asupra mobilităţii economice din turism, structurile de primire turistice, alimentaţie publică şi serviciile conexe.

Din perspectiva legalităţii, sistemul voucherelor de vacanţă este pe deplin legitim şi integrat în dreptul românesc. Problema reală nu este existenţa lui, ci gradul de predictibilitate şi coerenţă a aplicării sale.

Modificările frecvente de cuantum, eligibilitate şi condiţii de valorificare afectează stabilitatea necesară atât beneficiarilor, cât şi angajatorilor, emitenţilor şi operatorilor economici din turism. În lipsa unei abordări multianuale şi a unor reguli clare de aplicare, eficienţa economică a schemei este diminuată chiar dacă temeiul ei legal rămâne solid.

Din punct de vedere economic, voucherele de vacanţă produc efecte benefice evidente. Ele direcţionează consumul către turismul intern, sprijină activitatea structurilor de primire turistice clasificate, stimulează sezonalitatea pozitivă, favorizează menţinerea locurilor de muncă şi contribuie la reducerea economiei gri prin canalizarea cheltuielilor către operatori fiscalizaţi. Chiar motivarea istorică a menţinerii voucherelor în actele normative recente a fost legată de nevoia de sprijinire a refacerii capacităţii de muncă şi implicit cresterea productivităţii, industriei ospitalităţii şi de stimulare a turismului intern.

Totodată, menţinerea voucherelor are şi o dimensiune socială incontestabilă. Pentru angajaţii cu venituri mici şi medii, acestea reprezintă adesea singurul instrument real prin care pot accesa un concediu în România. Din această perspectivă, voucherele nu au doar o funcţie economică, ci şi una de refacere a capacităţii de muncă, de protecţie socială şi de susţinere a familiilor active. În absenţa acestui sprijin, cererea turistică internă se restrânge, iar efectele se transferă imediat în gradul de ocupare, investiţii, încasări fiscale şi sustenabilitatea operatorilor din turism.

În acelaşi timp, considerăm necesar să subliniem că o schemă de sprijin eficientă trebuie să fie ţintită şi sustenabilă bugetar. În actualul context fiscal, nu susţinem o generalizare necondiţionată şi nelimitată, ci o soluţie predictibilă, proporţională şi corelată cu veniturile reale ale beneficiarilor.

Spre exemplu, dacă statul ar acorda tuturor angajaţilor din sectorul public un cuantum echivalent cu un salariu minim net de referinţă de aproximativ 2.574 lei ( 500 Euro), la un număr de 1.278.795 posturi ocupate, efortul financiar brut ar ajunge la aproximativ 3,29 miliarde lei ( 660.000.000 euro).

O astfel de soluţie, deşi social atractivă, ar necesita o analiză bugetară aprofundată.

Noi propunem spre analiză această soluţie pentru toţi salariaţii bugetari cu un salariu net de pana la 8000 de lei.

FPTR consideră că soluţia corectă este menţinerea voucherelor de vacanţă într-un regim predictibil, multianual şi ţintit, cu protejarea angajaţilor cu venituri mici şi medii şi cu încurajarea extinderii utilizării acestui instrument în mediul privat. Un astfel de mecanism serveşte simultan interesului social, interesului economic şi interesului fiscal al statului român.

În consecinţă, vă solicităm:

- menţinerea voucherelor de vacanţă ca instrument distinct de politică publică pentru refacerea capacităţii de muncă, stimularea turismului intern şi a consumului fiscalizat;

- asigurarea unui cadru predictibil, de preferinţă multianual, privind cuantumul, eligibilitatea şi condiţiile de utilizare;

- clarificarea rapidă a normelor de aplicare pentru regimul aferent anului 2026, astfel încât instituţiile publice, beneficiarii şi operatorii economici să nu funcţioneze într-un climat de incertitudine;

- menţinerea unei formule ţintite pentru sectorul public, corelată cu pragurile de venit, şi evitarea eliminării bruşte a schemei;

- acordarea voucherelor catre toti salariatii bugetari cu un salariu net de pana la 8000 de lei, in valoarea salariului minim net. ( aproximativ 500 euro).

- stimularea acordării voucherelor în mediul privat, inclusiv prin menţinerea unui tratament fiscal şi administrativ favorabil;

- instituirea unui mecanism anual de evaluare a impactului voucherelor asupra gradului de ocupare, veniturilor fiscale, sezonalităţii şi fiscalizarii activităţii turistice.

Principalul argument pentru acordarea voucherelor de vacanta in sectorul public in cuantumul unui salariu minim net, se regaseste in concluzia studiului elaborat de ASE anume, ca fiecare leu cheltuit prin vouchere, generează 0,36 lei in sectorul HoReCa si 0,78 lei la bugetul de stat.

Având în vedere rolul strategic al turismului în economia naţională şi efectele directe ale voucherelor de vacanţă asupra cererii interne, ocupării şi fiscalizării serviciilor turistice, apreciem că menţinerea şi recalibrarea inteligentă a acestei măsuri reprezintă o opţiune necesară, legală şi oportună.

Vă rugăm să analizaţi prezenta solicitare şi să dispuneţi măsurile necesare pentru păstrarea unui cadru funcţional şi predictibil privind acordarea voucherelor de vacanţă.”

Adresa redată mai sus este semnată de Comitetul Director al Federaţiei Patronatelor din Turismul Românesc (FPTR), respectiv de preşedintele Dragoş Răducan, prim-vicepreşedintele Nicolae Bucovală şi vicepreşedintele Nicolae Istrate.