France Presse: Emmanuel Macron promite că nu va mai face politică după ce va părăsi Palatul Elysee

Preşedintele francez Emmanuel Macron a dat asigurări, joi, că nu ''va mai face politică'' după ce va părăsi Palatul Elysee în 2027, după zece ani la conducerea Franţei, relatează Agence France-Presse.

''Am făcut politică înainte şi nu o voi face după aceea'', a spus Macron joi în timpul unei vizite la şcoala franceză din Nicosia, înaintea unui summit informal al Uniunii Europene, potrivit Agence France-Presse.

El a adăugat că ''cel mai dur'' lucru din ultima parte a celui de-al doilea mandat al său este să-şi apere bilanţul, simultan cu găsirea ''energiei de a relua'' lucrurile care ''nu au reuşit'', conform Agence France-Presse.

Şeful statului francez i-a răspuns unui elev care l-a întrebat când ''a dorit să fie preşedinte'', relatează Agence France-Presse. ''Mi-am iubit ţara întotdeauna şi sunt mereu interesat de viaţa ţării mele, dar asta nu face din tine un preşedinte'', a răspuns Emmanuel Macron, potrivit Agence France-Presse.

''Mi-am dorit ca ideile mele să se poată concretiza. Mi-am spus că putem schimba lucrurile mai bine şi mai rapid şi de aceea am lansat o mişcare politică, după care am ajuns la preşedinţia ţării'', a explicat preşedintele Franţei, conform Agence France-Presse.

Mandatele lui Emmanuel Macron au fost marcate de criza mişcării 'vestelor galbene', declanşată la finalul lui 2018 şi legată de revendicările privitoare la scăderea puterii de cumpărare, la măsurile de sprijinire masivă în contextul pandemiei de COVID-19 pentru a proteja economia şi locurile de muncă şi la adoptarea reformei sistemului de pensii, care a ridicat vârsta legală de pensionare în Franţa la 64 de ani şi a fost contestată masiv la nivelul societăţii, potrivit Agence France-Presse.

Dizolvarea parlamentului de către Emmanuel Macron în 2024 a deschis o perioadă de instabilitate politică, relatează Agence France-Presse. De atunci, în Adunarea Naţională (camera inferioară a parlamentului francez) nu există o majoritate, existând trei blocuri politice - tabăra prezidenţială aliată, partidele de stânga şi ecologiste şi extrema dreaptă, conform Agence France-Presse.