G7 şi UE discută interzicerea totală a serviciilor maritime pentru petrolul rusesc

Ţările G7 şi Uniunea Europeană poartă negocieri avansate pentru a renunţa la plafonul de preţ aplicat petrolului rusesc şi a-l înlocui cu o interdicţie completă asupra serviciilor maritime utilizate la export, în încercarea de a limita veniturile Moscovei care alimentează războiul din Ucraina, au declarat pentru Reuters şase surse implicate în discuţii, de la care relatăm cele ce urmează.

În prezent, Rusia îşi exportă peste o treime din petrol folosind tancuri şi servicii maritime occidentale - în special către India şi China - transport operate în mare parte prin flotele Greciei, Ciprului şi Maltei. O interdicţie ar bloca accesul la această infrastructură, afectând direct capacitatea Moscovei de a-şi vinde producţia.

Restul exporturilor ruseşti sunt transportate printr-o flotă paralelă, greu de monitorizat, supranumită „flota întunecată”, care funcţionează în afara reglementărilor occidentale. În cazul adoptării interdicţiei, Rusia ar fi nevoită să îşi extindă semnificativ această flotă.

Potrivit unor surse, măsura ar putea fi inclusă în următorul pachet de sancţiuni al UE, aşteptat la începutul anului 2026. Bruxellesul doreşte însă un acord comun cu G7 înainte de a introduce formal propunerea. Oficialii britanici şi americani susţin planul, dar decizia finală a Washingtonului depinde de modul în care administraţia Trump îşi va calibra presiunea asupra Moscovei în contextul negocierilor de pace mediate cu Ucraina.

O astfel de interdicţie ar marca cea mai dură măsură occidentală luată până acum împotriva exporturilor petroliere ruseşti, vizând nu doar importurile, ci întregul ecosistem logistic al acestora. Deşi G7 şi UE au eliminat aproape complet importurile directe de petrol rusesc după 2022, Moscova continuă să se bazeze semnificativ pe serviciile maritime occidentale.

Plafonul de preţ introdus în 2022 permitea statelor terţe să folosească servicii occidentale doar dacă petrolul era cumpărat sub limita stabilită. Moscova a ocolit măsura redirecţionând exporturile spre Asia şi folosind nave proprii, multe deja sancţionate, vechi, fără asigurare occidentală şi cu proprietari dificil de identificat.

În timp ce administraţia Biden considera că obligarea Rusiei să investească mai mult în flota proprie îi reduce resursele financiare pentru război, administraţia Trump a privit sceptic plafonul şi s-a opus reducerii sale la 47,6 dolari pe baril, faţă de nivelul iniţial de 60 de dolari.

Conform Centrului pentru Cercetare în Energie şi Aer Curat din Finlanda, în octombrie 44% din exporturile ruseşti s-au făcut prin „flota întunecată”, 18% prin nave nesancţionate, iar 38% prin tancuri asociate cu state din G7, UE şi Australia. În total, flota care transportă petrol sancţionat din Rusia, Iran şi Venezuela cuprinde 1.423 de nave, dintre care 921 se află deja sub sancţiuni occidentale, potrivit datelor Lloyd's List Intelligence.