Gabriel-Ioan Avrămescu, ASF: ”Piaţa de creştere este o punte între antreprenoriat şi piaţa de capital”

• ”Emitenţii de pe AeRO care îndeplinesc criteriile acestei noi pieţe vor putea alege reîncadrarea în Piaţa de creştere”

• ”Pentru start-up-uri şi IMM-uri, accesul la capital poate face diferenţa dintre o companie care rămâne la o anumită dimensiune şi una care poate trece la următorul nivel”

• ”Pentru investitori, Piaţa de creştere poate însemna acces la un segment în care sunt reunite companii cu profil de dezvoltare şi cu potenţial de creştere”

• ”Nu vrem doar companii listate, vrem companii care cresc; aceasta trebuie să fie perspectiva corectă asupra noului segment”

Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) a autorizat Piaţa de creştere, locul în care se construieşte următoarea generaţie de companii listate la bursă, spune Gabriel-Ioan Avrămescu, prim-vicepreşedintele ASF, coordonator al Sectorului Instrumente şi Investiţii Financiare, într-o postare publicată în mediul online.

Oficialul ASF a scris: ”Uneori, cele mai importante schimbări dintr-o piaţă nu se văd în ziua în care sunt anunţate. Se văd câţiva ani mai târziu, în companiile care au crescut, în capitalul pe care l-au atras, în investiţiile pe care le-au făcut şi în numărul antreprenorilor care au înţeles că bursa poate fi mai mult decât un loc de tranzacţionare, poate fi o sursă de finanţare pentru dezvoltare.

Cred că acesta este momentul în care trebuie să privim Piaţa de creştere pentru IMM-uri. Consiliul Autorităţii de Supraveghere Financiară a aprobat în şedinţa din această săptămână noul Cod al Bursei de Valori Bucureşti - Sistem Multilateral de Tranzacţionare şi înregistrarea Pieţei de creştere pentru IMM-uri în Registrul ASF.

Este o decizie importantă, dar nu pentru că mai adăugăm un segment într-o structură bursieră. Este importantă pentru că deschide o nouă cale pentru companiile româneşti care vor să crească şi care au nevoie de capital pentru a o face. Şi, poate la fel de important, această decizie deblochează un proiect aflat pe agenda pieţei încă din 2021. Au trecut cinci ani de la primele discuţii dintre ASF şi Bursa de Valori Bucureşti pe acest subiect. În tot acest timp au existat reluări ale proiectului, calendare succesive, versiuni de lucru ale Codului, consultări, completări şi amânări.

În 2023, înfiinţarea Pieţei de creştere pentru IMM-uri a devenit un obiectiv explicit al Strategiei naţionale privind dezvoltarea pieţei de capital pentru perioada 2023-2026, cu un termen iniţial care nu a fost respectat. Au urmat noi etape de lucru, consultări şi ajustări ale cadrului propus, până la forma aprobată în această săptămână. După un parcurs mai lung decât ne-am fi dorit, proiectul este, în sfârşit, deblocat.

Iar acest lucru este cu atât mai important pentru mine cu cât, la preluarea coordonării Sectorului Instrumente şi Investiţii Financiare din ASF, în urmă cu un an, mi-am asumat un obiectiv foarte clar: proiectele importante pentru piaţă care au rămas blocate sau au fost amânate trebuie să ajungă la un rezultat. Nu cred că o autoritate de reglementare trebuie să grăbească lucrurile cu orice preţ, dar cred la fel de ferm că rigoarea nu trebuie să devină o justificare pentru amânare perpetuă. Piaţa are nevoie de reguli bune, dar are nevoie şi de decizii.

Iar Piaţa de creştere este unul dintre proiectele pe care am vrut să le deblocăm. La fel au fost şi proiecte precum autorizarea Contrapărţii Centrale sau Legea «Ecosistem», mult aşteptate de piaţă şi care trebuie să treacă din zona de intenţie în cea de implementare. Pentru mine, aceasta este diferenţa dintre o strategie pe hârtie şi o politică publică care produce efecte: un obiectiv trebuie, la un moment dat, să devină realitate.

• De ce avem nevoie de o Piaţă de creştere

România are antreprenori buni. Are companii care cresc, dezvoltă produse, inovează, investesc în tehnologie, intră pe pieţe externe şi construiesc afaceri care pot deveni importante. Dar o companie nu poate creşte doar cu o idee bună şi cu un antreprenor determinat, are nevoie de capital.

În România, finanţarea prin credit bancar rămâne esenţială. Nu trebuie să o punem în opoziţie cu piaţa de capital. Dimpotrivă, avem nevoie de ambele. O economie solidă are nevoie de surse de finanţare diverse, care să răspundă nevoilor diferite ale companiilor. Pentru anumite companii, creditul este soluţia potrivită. Pentru altele, atragerea de capital prin bursă poate fi o alternativă mai potrivită pentru investiţii, inovare şi extindere.

Mai ales pentru companiile aflate într-o etapă de creştere, pentru start-up-uri şi pentru IMM-urile cu potenţial, accesul la capital poate face diferenţa dintre o companie care rămâne la o anumită dimensiune şi una care poate trece la următorul nivel. De aici porneşte, în opinia mea, sensul adevărat al Pieţei de creştere. Este o punte între antreprenoriat şi piaţa de capital.

• Un cadru adaptat companiilor aflate în creştere

Nu toate companiile sunt pregătite pentru Piaţa Reglementată. Dar asta nu înseamnă că nu sunt pregătite pentru bursă. Piaţa de creştere creează tocmai acest spaţiu intermediar: un cadru dedicat companiilor care au nevoie de finanţare şi care au potenţial de dezvoltare, dar pentru care cerinţele unei pieţe reglementate pot fi încă prea ridicate.

În acelaşi timp, Piaţa de creştere nu porneşte de la zero. Emitenţii de pe AeRO care îndeplinesc criteriile acestei noi pieţe vor putea alege reîncadrarea în Piaţa de creştere, oferind astfel posibilitatea ca o parte dintre companiile care au parcurs deja drumul către bursă să treacă într-un cadru adaptat mai bine etapei lor de dezvoltare. De altfel, primele companii ale Pieţei de creştere vor putea fi chiar cei mai buni emitenţi de pe AeRO care vor opta pentru această reîncadrare. Aceste companii vor avea şi un rol important în definirea noului segment, urmând să constituie baza indicelui de referinţă al Pieţei de creştere şi să ofere pieţei şi investitorilor un prim reper pentru evoluţia acestei noi pieţe.

Concret, Codul aprobat stabileşte reguli pentru accesul pe acest nou segment. Admiterea acţiunilor sau obligaţiunilor se va face pe baza unor modele de scoring cu punctaj minim, diferenţiate în funcţie de tipul de instrument, la care se adaugă cerinţe de guvernanţă corporativă. Companiile se vor autoevalua, iar dosarul ajunge în analiza BVB doar dacă punctajul minim e atins. Este introdusă şi o cerinţă nouă de capitalizare anticipată: minimum 250.000 de euro aferenţi unui free-float de cel puţin 10% din acţiunile emise, în locul vechiului criteriu bazat pe capitalizarea totală anticipată a societăţii.

Beneficiile trebuie privite din mai multe perspective. Pentru IMM-uri, cel mai important câştig este accesul la o sursă suplimentară de finanţare. O companie poate atrage capital pentru investiţii, dezvoltare, extinderea activităţii sau intrarea pe pieţe noi, fără ca finanţarea să se reducă exclusiv la capacitatea de a obţine un credit şi de a-l rambursa ulterior. În acelaşi timp, cadrul este adaptat mai bine dimensiunii şi specificului acestor companii. Efortul administrativ şi de conformare este mai proporţional, iar compania intră într-un proces de profesionalizare - învaţă să raporteze, să comunice cu investitorii şi să îşi consolideze guvernanţa.

Pentru investitori, Piaţa de creştere poate însemna acces la un segment în care sunt reunite companii cu profil de dezvoltare şi cu potenţial de creştere, într-un cadru cu criterii de admitere clare. Introducerea modelelor de scoring şi accentul pus pe elementele de guvernanţă contribuie la o selecţie mai structurată a companiilor. Evident, investiţia în companii aflate în creştere presupune risc. Piaţa nu trebuie prezentată ca un mecanism care elimină riscul, ci ca un cadru care oferă investitorului mai multă transparenţă şi informaţie pentru a-şi putea lua decizia.

Pentru piaţa de capital românească, beneficiul este mai larg. Avem nevoie de mai multe companii care să folosească bursa pentru finanţare şi de un flux constant de noi emitenţi. O piaţă de creştere funcţională poate contribui la creşterea lichidităţii, la diversificarea bazei de emitenţi şi, în timp, la apariţia unor companii capabile să facă pasul către Piaţa Reglementată. Iar pentru economie, miza este şi mai simplă: mai mult capital pentru companiile româneşti înseamnă mai multe şanse de investiţii, dezvoltare şi creştere.

Nu vrem doar companii listate, vrem companii care cresc. Cred că aceasta trebuie să fie perspectiva corectă asupra noului segment. Succesul Pieţei de creştere nu va fi măsurat doar în numărul de companii care intră pe această piaţă, va fi măsurat prin ceea ce vor face aceste companii după listare.

• Următorul pas: o piaţă care funcţionează

Aprobarea ASF este o etapă esenţială, dar nu este finalul proiectului. O piaţă există cu adevărat atunci când este folosită, iar responsabilitatea pentru acest pas aparţine întregului ecosistem: BVB, intermediari, consultanţi, antreprenori şi investitori. Rolul ASF este să asigure un cadru clar, proporţional şi credibil, în care accesul la capital să meargă mână în mână cu transparenţa şi protecţia investitorilor.

După cinci ani de la primele discuţii, Piaţa de creştere are, în sfârşit, cadrul necesar pentru a deveni realitate. Din acest punct, miza nu mai este autorizarea, ci felul în care această oportunitate va fi folosită de companiile româneşti. Dacă vom reuşi să transformăm Piaţa de creştere într-un loc în care antreprenorii vin să îşi finanţeze dezvoltarea, să îşi consolideze companiile şi să facă pasul către următoarea etapă, atunci vom putea spune că acest proiect şi-a atins adevărata misiune. Nu doar să aducă mai multe companii pe bursă, ci să contribuie la construirea următoarei generaţii de companii româneşti listate”.