Geoinginerie: Intervenţii asupra norilor pentru a preveni formarea fenomenului El Nino

Un studiu publicat în revista Science Advances propune o nouă abordare pentru limitarea efectelor fenomenului climatic El Nino: intervenţia asupra norilor înainte ca fenomenul să se formeze. Cercetarea, preluată de AFP, sugerează că sporirea luminozităţii norilor deasupra Oceanului Pacific ecuatorial ar putea reduce sau chiar împiedica dezvoltarea viitoarelor episoade El Nino, însă autorii subliniază că metoda este încă într-un stadiu experimental şi ridică numeroase semne de întrebare.

• O intervenţie localizată asupra climei

Potrivit studiului, cercetătorii au utilizat modele climatice pentru a analiza efectele unei tehnici de geoinginerie bazate pe creşterea luminozităţii norilor prin dispersarea particulelor de sare marină în atmosferă. Spre deosebire de alte propuneri de geoinginerie, care urmăresc răcirea întregii planete, această metodă vizează o intervenţie localizată asupra Pacificului ecuatorial, în perioada în care începe să se formeze fenomenul El Nino. El Nino reprezintă o variaţie naturală a sistemului climatic global, caracterizată prin încălzirea apelor din centrul şi estul Oceanului Pacific ecuatorial. Fenomenul influenţează circulaţia atmosferică şi determină modificări ale regimului precipitaţiilor şi temperaturilor la scară mondială, favorizând seceta în unele regiuni şi inundaţiile în altele. În combinaţie cu încălzirea globală provocată de activităţile umane, ultimul episod El Nino a contribuit la temperaturile record înregistrate la nivel mondial în ultimii ani.

• Inspirată de incendiile din Australia

Potrivit autorilor, ideea studiului a pornit de la observaţiile făcute după incendiile devastatoare din Australia din perioada 2019-2020. Atunci, particulele de fum ajunse în atmosferă au făcut ca norii să reflecte mai multă radiaţie solară, fenomen despre care cercetările anterioare au arătat că a favorizat instalarea unui episod prelungit de La Nina.

Pornind de la acest „experiment natural”, cercetătorii au simulat înlocuirea particulelor de fum cu aerosoli formaţi din sare marină, prezentă în mod natural în atmosfera oceanică.

Simulările au fost realizate pentru episoadele El Nino din 1997-1998 şi 2015-2016 şi au indicat că efectele sunt maxime dacă intervenţia începe în luna iunie şi continuă până în februarie anul următor.

Potrivit autoarei principale a studiului, Jessica Wan, cercetătoare postdoctorală la Universitatea din Chicago, tehnica ar putea inversa o mare parte dintre modificările produse de El Nino asupra temperaturilor şi precipitaţiilor la nivel continental.

• Obstacole tehnice şi efecte secundare

Autorii avertizează însă că aplicarea practică este încă departe. Conform estimărilor din studiu, aproximativ 2.400 de aeronave - echivalentul a circa 2% din flota comercială mondială - ar trebui echipate cu sisteme speciale pentru pulverizarea particulelor de sare marină în atmosferă. Tehnologia necesară se află încă în fază experimentală şi nu poate funcţiona, deocamdată, la capacitatea necesară. În plus, simulările arată că efectele nu ar fi uniforme la nivel global. Deşi intervenţia ar reduce impactul El Nino în numeroase regiuni, ea ar putea genera încălzirea unor zone din Europa şi Asia, ceea ce ridică probleme privind distribuţia beneficiilor şi a riscurilor. Cercetătorii recunosc, de asemenea, că studiul nu analizează efectele repetării unei astfel de intervenţii asupra variabilităţii naturale a climei pe termen lung.

• Geoingineria nu poate înlocui reducerea emisiilor

Potrivit lui Jessica Wan, dezvoltarea unor astfel de tehnologii nu trebuie privită ca o alternativă la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, ci ca o posibilă măsură complementară pentru limitarea efectelor celor mai severe ale schimbărilor climatice.

Autoarea susţine că omenirea se află deja pe o traiectorie de încălzire climatică, ceea ce impune explorarea unor soluţii capabile să reducă impactul fenomenelor extreme, în paralel cu eforturile de diminuare a emisiilor. Studiul publicat în Science Advances se înscrie într-un domeniu de cercetare aflat încă la început, iar autorii subliniază că orice eventuală aplicare a tehnicilor de geoinginerie va necesita evaluări ştiinţifice suplimentare şi un consens internaţional privind implicaţiile climatice, economice şi etice.