Giganţii din tehnologie iau în considerare construirea de centre de date în Patagonia

Patagonia argentiniană atrage un interes tot mai mare din partea investitorilor care caută amplasamente pentru centre de date de mari dimensiuni, regiunea fiind considerată atractivă datorită temperaturilor scăzute, accesului la energie regenerabilă şi gaze de şist, dar şi suprafeţelor întinse de teren disponibile.

În timp ce marile companii tehnologice accelerează investiţiile globale în infrastructură pentru inteligenţă artificială şi se confruntă, în unele ţări, cu opoziţie faţă de construirea centrelor de date, proiectele aflate în stadii incipiente în Argentina avansează deocamdată fără o atenţie publică semnificativă, relatează Reuters.

Conform sursei citate, Argentina nu a fost încă afectată pe scară largă de proiecte de mari dimensiuni, astfel că nu s-a conturat o opoziţie similară celei din Statele Unite, unde criticii susţin că centrele de date suprasolicită reţelele electrice, afectează mediul şi pot majora facturile la utilităţi. Susţinătorii acestora argumentează însă că infrastructura este esenţială pentru dezvoltarea inteligenţei artificiale, generează venituri fiscale importante şi poate fi proiectată într-o manieră mai sustenabilă.

Patagonia, situată în extremitatea sudică a Americii de Sud, este cunoscută pentru relieful muntos, zonele deşertice şi gheţarii săi întinşi. În provincia Neuquen, producătorul de energie Pampa Energia analizează dezvoltarea unui centru de date în apropierea termocentralei Loma de la Lata.

Proiectul ar putea consuma până la 500 MW de energie şi ar urma să beneficieze de resursele din Vaca Muerta, una dintre cele mai mari formaţiuni de gaze şi petrol de şist din lume, potrivit lui Ruben Turienzo, director comercial pentru energie electrică în cadrul Pampa Energia.

În zona rurală vizată trăiesc şi familii indigene Mapuche, care au avut în trecut conflicte cu unele companii energetice.

Pampa Energia a început să analizeze proiectul după ce, la începutul acestui an, a primit solicitări privind posibile investiţii în centre de date. Compania discută în prezent cu investitori interesaţi şi intenţionează să ajungă la acorduri preliminare până la sfârşitul anului 2026.

Investitorii ar prefera iniţial proiecte-pilot cu o capacitate cuprinsă între 20 MW şi 40 MW, înaintea unei eventuale extinderi. Infrastructura electrică necesară pentru alimentarea unei capacităţi de 500 MW ar costa aproape 900 de milioane de dolari.

• Neuquen mizează pe energie şi temperaturi scăzute

Autorităţile din Neuquen consideră că provincia beneficiază de două avantaje majore: climatul rece, care reduce costurile cu răcirea serverelor, şi accesul atât la hidroenergie, cât şi la gazele naturale din Vaca Muerta, potrivit Reuters.

Ruben Etcheverry, secretar în cadrul consiliului provincial pentru dezvoltare, a afirmat că obiectivul autorităţilor este crearea unui adevărat cluster de centre de date, primul proiect având rolul de a reduce percepţiile privind riscurile investiţionale din regiune.

Printre companiile interesate se află FlexDomes, o societate americană specializată în centre de date „verzi”, care caută investitori pentru un proiect în Neuquen.

Prima etapă a proiectului ar urma să aibă o sarcină IT de 120 MW şi ar necesita investiţii de aproximativ 1,4 miliarde de dolari. Energia ar urma să provină din Vaca Muerta.

• Proiect de până la 3.000 MW în Chubut

În provincia sudică Chubut, compania poloneză Green Capital a anunţat în iulie intenţia de a dezvolta un centru de date care, în prima etapă, ar urma să atingă o capacitate de 300 MW şi să necesite investiţii de aproximativ 3 miliarde de dolari, conform Reuters.

Pe termen lung, capacitatea proiectului ar putea ajunge la 3.000 MW.

Compania închiriază în prezent aproximativ 1.298 de kilometri pătraţi de teren la sud de oraşul Trelew, unde intenţionează să dezvolte parcuri eoliene şi solare. Proiectul urmăreşte să evite utilizarea reţelei electrice naţionale, însă are nevoie de investitori şi ar urma să solicite acces la un regim de stimulare a investiţiilor în 2027.

Şi în provincia Buenos Aires sunt căutate amplasamente pentru centre de date. Pampa Energia a convenit să furnizeze 30 MW pentru prima etapă a unui proiect amplasat într-o zonă de liber schimb din Bahia Blanca, oraş cunoscut pentru potenţialul său eolian.

Compania care administrează zona a început deja lucrările la un parc IT şi estimează că acordurile finale de investiţii ar putea fi încheiate până la sfârşitul anului 2026.

• OpenAI, proiect de până la 25 de miliarde de dolari

Interesul pentru Argentina a crescut şi după anunţul făcut de OpenAI în octombrie anul trecut privind un parteneriat cu compania locală Sur Energy pentru dezvoltarea unui centru de date alimentat cu energie curată.

Investiţia ar putea ajunge la 25 de miliarde de dolari, iar capacitatea proiectului ar putea fi de până la 500 MW.

Potrivit Reuters, în luna iulie, autoritatea argentiniană pentru comunicaţii a anunţat că intenţionează să creeze un al doilea punct de aterizare pentru cabluri de fibră optică, măsură destinată inclusiv îmbunătăţirii conectivităţii Patagoniei pentru viitoare centre de date.

Argentina are în prezent doar centre de date de dimensiuni reduse, concentrate în principal în Buenos Aires, şi se află în urma unor state vecine.

Amazon dezvoltă un centru de date de mari dimensiuni în Chile, Google construieşte unul în Uruguay, iar Paraguay a prezentat în luna mai planurile unui proiect susţinut de Taiwan.

• Stabilizarea economiei a readus Argentina pe radarul investitorilor

Interesul investitorilor apare într-un moment în care economia Argentinei a devenit mai stabilă după o perioadă îndelungată caracterizată de inflaţie ridicată.

Sub conducerea preşedintelui Javier Milei, aflat în funcţie din decembrie 2023, Argentina a atras investiţii importante în petrol şi minerit prin regimul RIGI, care oferă facilităţi fiscale şi stabilitate de reglementare pentru proiectele de mari dimensiuni.

Steve Sasse, vicepreşedinte pentru America Latină al companiei de analiză datacenterHawk, afirmă că în urmă cu doi ani Argentina nici măcar nu era luată în calcul în discuţiile privind amplasarea marilor centre de date.

Totuşi, investitorii urmăresc cu atenţie situaţia politică şi unii ar putea aştepta alegerile prezidenţiale din 2027 înainte de a lua decizii definitive.

De asemenea, este analizată propunerea lui Milei privind un nou cadru de stimulare a investiţiilor, denumit „Super RIGI”, care ar include facilităţi fiscale şi mai ample.

• Energia există, dar infrastructura rămâne o problemă

Experţii avertizează însă că disponibilitatea energiei nu este suficientă pentru transformarea Argentinei într-un hub regional pentru centre de date.

Infrastructura de transport al energiei şi conectivitatea digitală rămân obstacole semnificative, iar multe dintre proiectele anunţate se află încă într-o fază preliminară.

Consultanţii avertizează că interesul investitorilor nu trebuie confundat cu existenţa unor proiecte ferme, iar construcţiile efective vor depinde de capacitatea Argentinei de a oferi infrastructură, predictibilitate şi condiţii de finanţare competitive.

Preşedintele Javier Milei a încercat în ultimii ani să atragă marile companii tehnologice în Argentina. În mai 2024, el a vizitat Silicon Valley şi s-a întâlnit cu lideri ai Apple, OpenAI, Google şi Meta pentru a promova investiţiile în ţară, inclusiv în Patagonia.

Ulterior, investitorul miliardar Peter Thiel a achiziţionat o participaţie de 1% la Vista Energy, unul dintre principalii producători de petrol care operează în Vaca Muerta.

Potrivit antreprenorului argentinian Martin Varsavsky, Argentina „nu era cu adevărat pe hartă” pentru marile investiţii tehnologice, însă disponibilitatea unor resurse energetice abundente şi condiţiile favorabile pentru dezvoltarea infrastructurii au început să schimbe această percepţie.

La aproximativ 17 luni după vizita lui Milei în Silicon Valley, Sam Altman a anunţat proiectul OpenAI din Argentina. În august, cofondatorul Sur Energy, Emiliano Kargieman, declara că lucrează împreună cu autorităţile din Neuquen pentru identificarea unui amplasament şi că decizia privind semnarea contractului definitiv aparţine acum OpenAI.