Giganţii tech, ameninţaţi cu sancţiuni pentru nerespectarea interdicţiei privind accesul minorilor la reţelele sociale

Autorităţile australiene intensifică presiunea asupra marilor platforme digitale, acuzate că nu respectă legislaţia care interzice accesul copiilor sub 16 ani la reţelele sociale, informează The Sydney Morning Herald. Măsura, considerată una dintre cele mai stricte la nivel global, este urmărită atent de alte state care analizează reglementări similare.

• Interdicţie strictă, aplicare contestată

Australia a devenit, în decembrie 2025, prima ţară care a impus o interdicţie generală pentru accesul minorilor la reţelele sociale, invocând riscurile majore asupra sănătăţii mintale a tinerilor. Legea a fost ulterior replicată sau analizată de state precum Brazilia, Indonezia şi Franţa. La trei luni de la intrarea în vigoare, autorităţile de reglementare susţin că peste cinci milioane de conturi aparţinând minorilor australieni au fost eliminate. Cu toate acestea, Comisia pentru Siguranţă Online (eSafety) avertizează că un număr semnificativ de copii continuă să acceseze platforme interzise, inclusiv Facebook, Instagram, Snapchat, TikTok şi YouTube, informează presa australiană.

• Guvernul acuză „nerespectarea legii” de către platforme

Ministrul australian al Comunicaţiilor, Anika Wells, a criticat dur marile companii de tehnologie, acuzându-le că nu respectă legislaţia naţională. „Legile australiene privind reţelele sociale nu eşuează, dar giganţii tehnologiei nu le respectă”, a declarat oficialul, subliniind că firmele trebuie să se conformeze dacă doresc să opereze pe piaţa australiană. Autorităţile urmează să decidă până la jumătatea anului 2026 asupra sancţiunilor, care pot ajunge la 25 de milioane de euro pentru companiile găsite vinovate de încălcarea legii.

• Modele similare apar la nivel global

Iniţiativa Australiei este analizată atent la nivel internaţional. În Brazilia, autorităţile au introdus deja măsuri care leagă conturile minorilor de cele ale părinţilor, în timp ce în Franţa se dezbate o interdicţie pentru utilizatorii sub 15 ani. Indonezia a adoptat recent o măsură similară, vizând aproximativ 70 de milioane de minori, iar autorităţile locale au acuzat companiile tehnologice de nerespectarea noilor reguli.

• Dificultăţi tehnice şi controverse privind confidenţialitatea

Conform legislaţiei australiene, responsabilitatea verificării vârstei utilizatorilor revine exclusiv platformelor. Acestea utilizează diverse metode, inclusiv instrumente de inteligenţă artificială pentru estimarea vârstei pe baza fotografiilor sau solicitarea de documente de identitate. Companiile din domeniu avertizează însă că aplicarea acestor măsuri ridică probleme tehnice şi etice. Meta, compania care deţine Facebook şi Instagram, a declarat că verificarea exactă a vârstei este „o provocare la nivel de industrie”. În acelaşi timp, platformele susţin că restricţiile ar putea împinge adolescenţii către aplicaţii mai puţin reglementate, unde riscurile sunt mai mari.

• Reacţii ale companiilor vizate

Majoritatea platformelor au anunţat că încearcă să respecte legislaţia. Snapchat susţine că a blocat deja aproximativ 450.000 de conturi suspectate că aparţin minorilor, în timp ce Meta afirmă că va continua investiţiile în detectarea şi eliminarea utilizatorilor sub 16 ani, susţine The Australian. Pe de altă parte, Reddit a contestat în instanţă interdicţia, argumentând că aceasta este „greşită din punct de vedere juridic” şi că verificarea vârstei ridică riscuri serioase pentru protecţia datelor personale. TikTok nu a comentat situaţia, iar YouTube nu a oferit un răspuns oficial până la momentul publicării informaţiilor.

• O dezbatere deschisă: protecţie versus libertate digitală

Cazul Australiei evidenţiază o dilemă globală: cum pot fi protejaţi minorii în mediul digital fără a compromite drepturile la confidenţialitate şi acces la informaţie. În timp ce guvernele încearcă să impună reguli mai stricte, industria tehnologică atrage atenţia asupra limitelor tehnice şi a riscurilor asociate colectării masive de date personale. Evoluţia acestui conflict legislativ şi tehnologic ar putea defini, în următorii ani, modul în care este reglementat accesul tinerilor la internet la nivel global, potrivit agenţiilor internaţionale de presă şi declaraţiilor oficiale ale autorităţilor şi companiilor implicate.