Gruia Stoica: Eficienţa feroviară este ignorată, în timp ce criza energetică se adânceşte

În plină criză energetică globală, când securitatea aprovizionării şi eficienţa consumului de resurse ar trebui să fie priorităţi strategice, România continuă să ignore una dintre cele mai evidente soluţii pe care le are la îndemână: transportul feroviar. Deşi recunoscut la nivel european drept cel mai eficient mod de transport terestru din punct de vedere energetic, trenul rămâne subutilizat şi subfinanţat, în timp ce politicile publice continuă să favorizeze transportul rutier, mai poluant şi mai costisitor pentru societate, potrivit unui comunicat de presă Grampet Group remis redacţiei.

Această discrepanţă între discurs şi realitate nu mai reprezintă doar o problemă de strategie, ci aduce efecte directe asupra economiei, mediului şi infrastructurii naţionale. „Este o contradicţie majoră a autorităţilor să invoce raţionalizarea consumului de energie şi, în acelaşi

timp, să favorizeze transportul cu cel mai mare consum de motorină. Reducerea reală a presiunii energetice nu se face prin declaraţii, ci prin decizii: mutarea mărfurilor grele pe calea ferată şi eliminarea stimulentelor care împing fluxurile logistice, inutil, pe drumuri”, declară Gruia Stoica, preşedinte şi fondator GRAMPET Group.

Paradoxul energetic: Consum mai mare, sprijin mai mult Transportul feroviar de marfă este, prin definiţie, un model de eficienţă: un singur tren poate înlocui între 30 şi 50 de camioane. În termeni de consum per tonă-kilometru, trenul utilizează de până la zece ori mai puţină motorină decât transportul rutier pentru aceeaşi cantitate de marfă transportată. Deşi România ar trebui să urmărească reducerea presiunii pe consumul de combustibili fosili, realitatea din teren indică o direcţie opusă, în care avantajul energetic structural al căilor ferate continuă să fie ignorat în mod sistematic.

Transportul rutier rămâne avantajat în România deoarece statul ajunge să încaseze mai mult din punct de vedere fiscal. Acest consum ridicat de combustibil aduce autorităţilor încasări mai mari din accize şi TVA, transformând risipa de resurse într-un argument bugetar greu de ignorat, dar păgubos pe termen lung. În acest context, transportul feroviar ar putea prelua volume mari de marfă cu un consum mult mai mic de combustibil, însă susţinerea acestuia nu este o prioritate pentru Guvernul României. Acest fapt este demonstrat de declinul constant al volumelor transportate pe şine, de la aproape 220 milioane de tone după Revoluţie la doar 43 milioane de tone în 2024, în timp ce transportul rutier a crescut la peste 320 de milioane de tone pe an, transmite comunicatul.

„Trăim într-o eră a consumului accelerat, în care volumele transportate - de la materii prime la alimente şi piese industriale - sunt într-o creştere continuă. În acest context, Guvernul României nu poate continua să favorizeze un tip de transport doar pentru că încasează sume mai mari de pe urma acestuia, o situaţie care oricum este rezultatul unui sistem de taxare dezechilibrat. Într-o Europă care recunoaşte calea ferată drept cea mai verde formă de transport terestru, nu ne putem tăia singuri şansele de aliniere la standardele europene din pur oportunism fiscal”, subliniază Gruia Stoica.

Eficienţă economică şi beneficii sociale directe Autorităţile nu pot promova sustenabilitatea în timp ce menţin în avantaj transportul rutier, responsabil pentru 70% din emisiile de gaze cu efect de seră, în detrimentul feroviarului, care generează doar 0,4%din aceste emisii în Uniunea Europeană. Dacă se doreşte cu adevărat scăderea presiunii pe piaţa carburanţilor, este imperativ să se transfere pe calea ferată mărfurile grele, evitând împingerea inutilă a fluxurilor logistice pe o infrastructură rutieră deja sufocată.

Dezvoltarea intermodalităţii aduce avantaje incontestabile prin reducerea drastică a consumului total de energie şi diminuarea dependenţei strategice de motorină, oferind totodată stabilitatea necesară lanţurilor de aprovizionare în perioade de instabilitate globală.

Reincluderea transportului feroviar în centrul lanţului logistic, prin soluţii intermodale, devine o decizie economică pragmatică ce depăşeşte obiectivele ecologice, fiind un instrument direct de creştere a competitivităţii industriei naţionale. Implementarea acestui model sustenabil garantează drumuri naţionale mai puţin aglomerate şi degradate, ceea ce se traduce automat prin reducerea numărului de accidente rutiere şi diminuarea costurilor publice pentru întreţinerea infrastructurii. O reţea feroviară puternică protejează bugetul naţional, transformând fiecare tonă transferată de pe şosea pe şină într-o economie reală pentru toţi contribuabilii, potrivit unui comunicat de presă Grampet Group remis redacţiei.