Grupurile pe cărbune, vitale pentru evitarea unui blackout energetic

Ţara noastră nu îşi poate permite luxul să închidă peste noapte grupurile pe cărbune fără să aibă în loc alte capacităţi de producere a energiei, pentru că asta ar însemna un risc real de blackout, cu efecte devastatoare asupra economiei şi asupra vieţii de zi cu zi a cetăţenilor, a afirmat Bogdan Ivan, ministrul Energiei, în cadrul unei conferinţe de presă pe care a susţinut-o vineri la sediul PSD. Oficialul a atras atenţia că, deşi autorităţile de la Bucureşti şi-au asumat prin PNRR cea mai agresivă ţintă de decarbonizare din Uniunea Europeană, promisiunile făcute în faţa Comisiei de la Bruxelles nu pot fi puse în aplicare în lipsa unor alternative solide.

„Dacă am închide grupurile pe cărbune de la Complexul Energetic Oltenia, am fi cu adevărat în risc de blackout”, a declarat ministrul, subliniind că proiectele de centrale pe gaz, care ar fi trebuit să înlocuiască aceste capacităţi, există doar pe hârtie, în timp ce presiunea termenului-limită de la finalul lui 2025 se apropie cu o viteză alarmantă.

Pentru a evita sancţiuni din partea Comisiei Europene, Bogdan Ivan a anunţat că a trimis deja argumente şi clarificări către oficialii de la Bruxelles, încercând să creeze cadrul prin care să poată menţine cel puţin trei grupuri pe cărbune active şi două de rezervă.

Dar provocările nu se opresc la problema cărbunelui. Criza preţurilor la energie şi impactul asupra populaţiei şi mediului de afaceri va ajunge pe agenda Consiliului Suprem de Apărare a Ţării.

Bogdan Ivan a precizat: „Am avut o discuţie constructivă cu preşedintele României pe acest subiect şi pe temele principale, inclusiv pe zona de soluţii. În cursul acestei zile, am transmis propunerea draft de memorandum către Guvernul României, pentru că procedural premierul propune să fie integrat acest memorandum pe ordinea de zi a CSAT”.

Ministrul Energiei a menţionat că documentul, care conţine o analiză „foarte clară” a situaţiei energetice, identifică scenarii şi riscuri majore în cazul în care marile proiecte investiţionale rămân blocate din cauza birocraţiei.

Potrivit datelor prezentate de domnul Ivan, ţara noastră se află astăzi în topul ţărilor europene cu cel mai ridicat preţ al energiei, un factor care apasă asupra bugetului populaţiei şi reduce competitivitatea companiilor. „România tranzitează o perioadă complicată din punct de vedere economic, iar o mare contribuţie la acest element îl are preţul ridicat al energiei electrice”, a afirmat ministrul energiei, arătând că PSD - formaţiunea politică din care face parte - vine cu un plan de redresare axat pe creşterea producţiei interne şi pe stimularea investiţiilor.

Una dintre direcţiile cheie vizează acordarea de facilităţi pentru companiile care folosesc gazul natural ca materie primă în proporţie de peste 30% din costul final al produselor.

„România a devenit deja cel mai mare producător de gaze naturale din Uniunea Europeană, iar asta înseamnă că avem automat o ofertă foarte variată, ceea ce va aduce o stimulare suplimentară pentru companiile care investesc în industriile strategice”, a declarat Bogdan Ivan.

El a arătat că deficitul comercial uriaş, de peste 33 miliarde euro anul trecut, are la bază în proporţie de două treimi industriile energointensive şi petrochimice. Prin facilităţile fiscale propuse de către social-democraţi, deficitul ar putea fi redus anual cu 500-700 milioane euro, bani care s-ar transforma în taxe la buget, locuri de muncă şi diversificare economică. „Ţinta noastră este să reducem deficitul comercial şi să consolidăm economia naţională”, a spus ministrul energiei, explicând că România are nevoie de o strategie care să transforme resursele naturale în avantaj competitiv.

O altă problemă majoră rămâne dependenţa de importurile de energie. „România, în ultimii 10 ani, s-a transformat din exportator net de energie în importator net, în contextul în care a scos din producţie capacităţi de aproximativ 7.000 MW şi a pus în loc doar în jurul cifrei de 1.200 MW. În momentul în care noi importăm aproximativ 22% din tot consumul României, suntem dependenţi de preţul de pe bursele internaţionale”, a precizat Bogdan Ivan.

Soluţia propusă PSD este crearea unui fond pentru investiţii strategice în capacităţi de producţie în bandă, axat pe proiecte nucleare - reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă şi tehnologia SMR -, precum şi pe noi centrale pe gaz. Planurile vizează adăugarea, în următorii şapte ani, a 12.000 MW în producţie şi 2.800 MW în stocare, ceea ce ar transforma România din importator în exportator net de energie, ceea ce potrivit domnul Ivan ar asigura energie mai ieftină pentru populaţie şi stabilitate pentru industrie.

Bogdan Ivan a mai arătat că soluţia de finanţare nu se bazează doar pe granturi, ci pe mecanisme financiare moderne care multiplică resursele atrase. „Partidul Social Democrat vine cu un pachet de instrumente financiare care combină resurse europene nerambursabile, resurse din Fondul pentru Modernizare şi instrumente financiare care pot să aducă de patru sau cinci ori mai mult capital în investiţii strategice”, a explicat ministrul energiei.

El a punctat că doar prin investiţii strategice, prin flexibilitate în negocierile cu Comisia Europeană şi prin măsuri concrete de stimulare a industriei, ţara noastră poate evita colapsul energetic şi poate redeveni un actor regional puternic în domeniul energiei. „Ţintele sunt foarte clare: facilităţi pentru companii, reducerea deficitului comercial şi transformarea României din importator net de energie în exportator net. Toate acestea se traduc printr-un preţ al energiei sub media Uniunii Europene şi printr-un viitor mai sigur pentru toţi românii”, a concluzionat Bogdan Ivan.