English
Nutrienţii din gunoiul de grajd pot fi o problemă de gestionare dacă nu sunt folosiţi ca materii prime deja prezente în fermă. Azotul, fosforul şi potasiul cumpăraţi sub formă de fertilizanţi minerali există şi în gunoiul de bovine, dejecţiile porcine sau în amestecul de gunoi de la puii de carne cu aşternut, dar în forme şi concentraţii diferite, iar recuperarea şi utilizare lor poate reduce o parte din necesarul de inputuri externe şi pierderile către mediu.
Date-cheie
●UE importă aproximativ 30% din îngrăşămintele azotate, 70% din cele fosfatice şi circa 40% din cele potasice.
●În aprilie 2026, preţurile îngrăşămintelor azotate din UE erau cu aproximativ 71% peste media anului 2024.
●Agenţia Europeană de Mediu (EEA) estimează pierderi de circa 80% pentru azot şi 70% pentru fosfor în sistemul agroalimentar european.
●Regulamentul european privind produsele fertilizante include categorii pentru compost, digestat şi anumite materiale recuperate.
●Din 9 februarie 2026, noile reguli europene permit utilizarea RENURE - azot recuperat din dejecţii zootehnice - în condiţii stabilite pentru protecţia apelor.
De ce au nutrienţii organici o valoare economică reală?
În aprilie 2026, preţurile fertilizanţilor azotaţi erau cu 71% peste media 2024, importurile de fertilizanţi finiţi reprezintă aprox. 30% la azot (N), 70% la fosfaţi şi 40% la potasiu. De asemenea, e bine de reţinut că gazul natural determină aprox. 70% din costurile producţiei de fertilizanţi azotaţi. Este de la sine înţeles că valoarea apare atunci când nutrienţii recuperaţi pot înlocui un input cumpărat ori pot susţine fertilitatea terenului. Dacă azotul se volatilizează sau nutrienţii se pierd prin levigare şi scurgere, ferma pierde simultan resursă agronomică şi bani. Alegerea tipului de fertilizanţi organici se face după nevoile solului, ale culturilor şi după disponibilitate. Gunoiul bovin este de regulă mai voluminos şi bogat în materie organică, ceea ce favorizează folosirea aproape de fermă, dejecţiile porcine sunt frecvent lichide, motiv pentru care pot fi pompate şi separate, dar transportul lor înseamnă şi transport de apă. Gunoiul de pasăre cu aşternut este, în general, mai uscat şi mai dens în nutrienţi, inclusiv fosfor, ceea ce îi poate oferi un avantaj logistic.
În cazul puilor de carne, aşternutul schimbă însă şi natura resursei deoarce materialul rezultat nu conţine doar azot, fosfor şi potasiu provenite din dejecţii, ci şi paiele sau alte materiale vegetale folosite ca aşternut, care aduc carbon şi materie organică. Rezultă astfel un fertilizant organic relativ uscat, în care se întâlnesc două funcţii agronomice: furnizarea de nutrienţi pentru culturi şi readucerea materiei organice în sol. Tocmai această combinaţie îl diferenţiază de un fertilizant exclusiv mineral, care poate furniza nutrienţii specifici foarte precis, dar nu aduce şi aceeaşi componentă organică. Compoziţia variază de la un material la altul, astfel încât valoarea agronomică şi doza se stabilesc prin analize, în raport cu solul şi necesarul culturii.
Circularitatea nu înseamnă „mai puţină risipă” ci „fără pierderi”
Economia circulară încearcă să păstreze nutrienţii în sistem cât mai mult timp. Agenţia Europeană de Mediu (EEA) estimează că doar 20-30% din azotul şi fosforul introduse în sistemul alimentar european ajung efectiv în hrana consumată. Recuperarea poate însemna utilizare directă, compostare, digestie anaerobă sau separarea unor fracţii mai concentrate. EU CAP Network (Reţeaua UE pentru Politica Agricolă Comună) descrie tehnologii care separă dejecţiile lichide de porc şi bovine în fracţii solide bogate în fosfor, concentrate minerale şi apă. Circularitatea are sens economic numai când valoarea produsului justifică procesarea şi logistica.
Volatilitatea îngrăşămintelor face resursele locale mai importante
Comisia Europeană arată că UE rămâne dependentă de importuri şi că gazul natural determină aproximativ 70% din costurile producţiei de îngrăşăminte azotate. În aprilie 2026, preţurile fertilizanţilor azotaţi erau cu 71% peste media din 2024. Un nutrient recuperat local nu elimină neapărat dependenţa de piaţa internaţională, dar poate reduce expunerea fermelor şi a sistemului alimentar local la aceste şocuri, iar avantajul creşte când resursa este aproape de teren sau când procesarea îi măreşte concentraţia şi reduce costul transportului.
Dejecţiile pot deveni materie primă pentru fertilizanţi mai uşor de controlat
Comisia Europeană defineşte RENURE (REcovered Nitrogen from manURE) drept produse fertilizante derivate din dejecţii zootehnice procesate, în care nutrienţii sunt recuperaţi şi transformaţi în forme care pot substitui fertilizanţii minerali. Noile reguli au fost adoptate la 9 februarie 2026, prin Directiva (UE) 2026/288 de modificare a Directivei Nitraţi.
Rezultatele proiectului Horizon 2020 FERTIMANURE au demonstrat că recuperarea nutrienţilor poate depăşi stadiul experimental de laborator. În cinci instalaţii-pilot europene, în Belgia, Germania, Spania, Franţa şi Ţările de Jos, s-a recuperat cantităţi relevante comercial de azot, fosfor şi potasiu din dejecţii zootehnice şi a identificat 18 fertilizanţi de origine biologică cu potenţial comercial. În testele agronomice, produsele obţinute au putut atinge producţii comparabile cu fertilizanţii convenţionali. Utilizarea fertilizanţilor organici proveniţi din fermele de animale generează aşadar valoare atunci când un flux secundar devine un produs previzibil, transportabil şi util agronomic.
Un beneficiu agronomic major poate veni şi cu un disconfort temporar
Aplicarea fertilizanţilor organici poate produce, pentru o perioadă limitată, un uşor disconfort olfactiv în apropierea terenurilor fertilizate. Este partea cea mai uşor perceptibilă a unui proces ale cărui beneficii sunt, paradoxal, mult mai puţin vizibile: nutrienţii şi materia organică rămân în sol şi susţin culturile mult după ce mirosul a dispărut. Azotul este esenţial pentru formarea proteinelor şi a clorofilei, fosforul participă la procesele prin care planta stochează şi transferă energia, iar potasiul contribuie la reglarea apei şi la numeroase procese metabolice. Readuşi în sol în cantităţile potrivite, prin fertilizanţi organici, aceşti nutrienţi contribuie la creşterea şi dezvoltarea normală a plantelor şi la formarea recoltei. Astfel, ceea ce pentru câteva ore sau zile poate fi perceput ca un inconvenient în aer reprezintă, în sol, recuperarea unor elemente nutritive care reintră în circuitul din care provin culturile şi, în cele din urmă, hrana noastră.
Atunci când apare, intensitatea şi durata disconfortului olfactiv sunt influenţate de metoda şi momentul aplicării, temperatură, umiditate şi vânt, iar bunele practici şi tehnicile BAT urmăresc tocmai reducerea emisiilor prin alegerea condiţiilor potrivite de aplicare şi, unde este posibil, prin încorporarea rapidă în sol. Aşadar, disconfortul olfactiv limitat resimţit uneori de comunităţile din apropierea terenurilor agricole este un efect temporar şi firesc al anumitor lucrări de fertilizare, la fel cum agricultura are perioade de recoltare, arat sau pregătire a terenului. Mirosul trece în câteva zile, iar în sol rămân însă nutrienţii şi materia organică, care susţin fertilitatea, dezvoltarea culturilor şi producerea hranei prin valorificarea unor resurse organice deja existente în circuitul agricol. Beneficiile se întind pe durata întregului ciclu de cultură şi, în cazul materiei organice, dincolo de acesta. În fond, aşa se hrănesc natural solul, plantele şi apoi animalele, permiţând agriculturii să producă hrană bazată mai mult pe resursele pe care natura le pune deja în circuit.
De reţinut:
De ce contează costul fertilizanţilor minerali? Pentru că fertilizarea este un cost important pentru fermieri, iar preţurile fertilizanţilor azotaţi sunt puternic influenţate de preţul gazului natural şi de pieţele internaţionale. Atunci când nutrienţii existenţi deja în gunoiul de fermă pot substitui, în condiţii agronomice corecte, o parte din fertilizanţii cumpăraţi, fermierul nu recuperează doar azot, fosfor sau potasiu, ci şi o parte din valoarea economică a acestora.
Pot fertilizanţii organici să înlocuiască total fertilizanţii minerali? Nu în toate fermele şi culturile. Cele două surse sunt adesea complementare.
De ce contează diferenţa dintre fertilizatorii organici proveniţi de la bovine, porcine şi păsări? Pentru că apa, materia organică şi concentraţia nutrienţilor schimbă costurile de transport, procesare şi aplicare.
De ce este important amestecul de gunoi de la puii de carne cu aşternut? Pentru că reuneşte într-un material relativ uscat şi concentrat nutrienţi importanţi pentru culturi şi materie organică provenită inclusiv din aşternut. Astfel, poate înlocui o parte din necesarul de fertilizanţi minerali şi, în acelaşi timp, readuce carbon şi materie organică în sol. Cantitatea aplicată trebuie însă stabilită în funcţie de compoziţia materialului, analiza solului şi necesarul culturii. În plus, fiind relativ uscat şi concentrat în nutrienţi, acest tip de fertilizant organic permite transportarea de mai multă valoare fertilizantă şi mai puţină apă pe unitatea de masă decât dejecţiile lichide, ceea ce îi poate creşte avantajul economic atunci când trebuie transportat de la fermă la platformele de depozitare şi apoi la teren.
Disconfortul oflactiv temporar înseamnă că beneficiul fertilizării dispare? Nu. Mirosul este un efect temporar al eliberării în aer a unor compuşi volatili, în timp ce o parte importantă a nutrienţilor şi materia organică sunt introduse în circuitul agricol. Obiectivul unei aplicări corecte este ca disconfortul şi pierderile către atmosferă să fie cât mai mici, iar cât mai mult din valoarea agronomică a materialului să rămână în sol şi să fie folosită de culturi.
De ce contează disponibilitatea locală a fertilizanţilor organici? Pentru că nutrienţii produşi şi recuperaţi local sunt mai puţin expuşi problemelor de aprovizionare de pe pieţele internaţionale. Într-o Uniune Europeană dependentă de importuri pentru o parte importantă a fertilizanţilor, o resursă disponibilă deja în fermă sau în apropierea terenurilor poate reduce atât necesarul de inputuri cumpărate, cât şi vulnerabilitatea la fluctuaţiile de preţ şi disponibilitate. Avantajul este cu atât mai mare cu cât materialul este mai concentrat şi distanţa de transport mai mică.
Surse:
CODUL DE BUNE PRACTICI AGRICOLE, disponibil la: https://faolex.fao.org/docs/pdf/rom232722.pdf
Comisia Europeană, Agriculture and rural development, Ensuring availability and affordability of fertilisers, European Comission, disponibil la: https://agriculture.ec.europa.eu/common-agricultural-policy/agri-food-supply-chain/ensuring-availability-and-affordability-fertilisers_en
EU Cap Network (2018), CIRCULAR AGRONOMICS - Efficient Carbon, Nitrogen and Phosphorus cycling in the European Agri-food System and related up- and down-stream processes to mitigate emissions, Horizon 2020 (EU Research and Innovation Programme) disponibil la: https://eu-cap-network.ec.europa.eu/projects/circular-agronomics-efficient-carbon-nitrogen-and-phosphorus-cycling-european-agri-food_en
EU Cap Network (2018), Technology for N&P recovery as solid manure and mineral concentrate from pig and cattle slurry by belt press sieve and reverse osmosis, NUTRIMAN - NUTRIent MANagement and Nutrient Recovery Thematic Network, 2018-2021, disponibil la: https://eu-cap-network.ec.europa.eu/projects/practice-abstracts/technology-np-recovery-solid-manure-and-mineral-concentrate-pig-and_en?prefLang=de
European Commission (2024), Turning Livestock Manure into Market-Ready Fertilisers, Results in Brief, FERTIMANURE - Innovative Nutrient Recovery from Secondary Sources - Production of High-Added Value FERTilisers from Animal MANURE, Horizon 2020, Grant Agreement No. 862849, European Commission, disponibil la: https://cordis.europa.eu/article/id/466174-turning-livestock-manure-into-market-ready-fertilisers
European Commission, DIRECTIVA (UE) 2026/288 A COMISIEI din 9 februarie 2026 de modificare a Directivei 91/676/CEE a Consiliului în ceea ce priveşte utilizarea anumitor materii fertilizante provenite din gunoi de grajd, Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, disponibil la: https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/PDF/?uri%3DOJ:L_202600288&ved=2ahUKEwiYwo7mruuWAxWNHhAIHa_WJvQQy_kOegoIAggACAAIDRAB&opi=89978449&cd&psig=AOvVaw1uRrR-Wy5WWcwyhT4gl64C&ust=1789382337692000
European Commission, Directorate-General for Environment (2026), EU Reduces Farmers' Dependency on Imported Fertilisers with New Rules Enabling the Use of RENURE, Brussels: European Commission, 9 February 2026, disponibil la: https://environment.ec.europa.eu/news/fresh-measures-reduce-farmers-dependency-imported-fertilisers-2026-02-09_en
European Environment Agency (2017), Phosphorus and nitrogen flows and the EU food system, 17 Oct 2017, modificat la 23 Nov 2020, disponibil la: https://www.eea.europa.eu/en/analysis/maps-and-charts/phosphorus-and-nitrogen-flows-and-1
Gaskin, Julia W. şi Harris, Glendon H. (2013), Poultry Litter Application on Pastures and Hayfields, University of Georgia College of Agricultural and Environmental Sciences, Cooperative Extension, and the Georgia Pollution Prevention Assistance Division, April 2013, disponibil la: https://fieldreport.caes.uga.edu/publications/B1330/poultry-litter-application-on-pastures-and-hayfields/
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
