Horia Georgescu, fost preşedinte ANI: „Efectele practice sunt imediate şi profunde” în urma deciziei CCR privind declaraţiile de avere

Fostul preşedinte al Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI), Horia Georgescu, avertizează că decizia recentă a Curţii Constituţionale a României (CCR) afectează grav capacitatea de control a instituţiei asupra averilor demnitarilor. Într-o postare publicată pe Facebook, el explică modul în care procedura de verificare a averilor devine, practic, inoperabilă.

CCR a hotărât joi, 29 mai, că declaraţiile de avere şi de interese nu mai trebuie publicate pe site-ul ANI şi nici nu mai trebuie să includă veniturile şi bunurile soţilor sau copiilor. Decizia este definitivă şi se aplică pentru viitor, vizând doar declaraţiile depuse după ce aceasta va fi publicată în Monitorul Oficial.

Georgescu, care a condus ANI între 2012 şi 2015, susţine că această modificare loveşte direct în mecanismul de control al averilor şi subminează funcţionarea instituţiei.

„Mecanismul central utilizat până acum - analiza comparativă între venituri şi cheltuieli - devine, în fapt, inutilizabil. Eliminarea obligaţiei de declarare exhaustivă a patrimoniului deţinut împreună cu familia şi excluderea din evaluare a membrilor de familie (soţ/soţie, copii aflaţi în întreţinere) golesc procedura de conţinut şi eficienţă”, a explicat fostul şef ANI.

Potrivit lui Georgescu, decizia Curţii va împiedica şi derularea actualelor dosare aflate pe rol, deoarece instanţele nu vor mai putea solicita informaţii despre bunurile membrilor de familie ai persoanelor verificate.

„Agenţia Naţională de Integritate nu va mai putea solicita documente şi informaţii despre aceste persoane, ceea ce reduce drastic capacitatea instituţională de investigaţie”, avertizează el.

Mai mult, el subliniază că slăbirea atribuţiilor ANI va avea consecinţe grave asupra funcţionării statului român şi a imaginii internaţionale a acestuia:

„Dacă şi până acum procedura de control a averii prezenta deficienţe structurale, în urma acestei decizii devine, practic, inoperabilă. Se deschide astfel o breşă majoră în arhitectura naţională de protejare a integrităţii funcţiei publice”, afirmă Georgescu.

Fostul oficial atrage atenţia că, spre deosebire de alte momente critice din trecut, în prezent nu există soluţii legislative alternative şi nici sprijin politic consistent care să protejeze activitatea ANI.

„Gravitatea situaţiei depăşeşte planul juridic. Este vorba despre credibilitatea internaţională a României într-un moment marcat de incertitudine geopolitică şi fragilitate politică internă. După sincopele majore înregistrate în relaţia cu partenerul strategic, România riscă să-şi piardă încrederea şi în faţa Uniunii Europene, exact în etapa în care părea să-şi consolideze statutul de stat membru matur şi predictibil”, precizează Horia Georgescu.

Conform deciziei CCR, nici alte instituţii publice nu vor mai putea publica declaraţiile de avere şi interese ale angajaţilor, pe motiv că s-ar încălca dreptul la viaţă privată.