IMM România: Criza politică s-a transformat în criză economică

Criza politică din România s-a transformat într-o criză economică de la începutul anului, care a fost accentuată de lipsa unui guvern cu puteri depline, după trecerea moţiunii de cenzură, a declarat, joi, Florin Jianu, preşedintele IMM România, într-o conferinţă de presă, potrivit AGERPRES.

„În absenţa unui guvern cu puteri depline, putem spune că această criză politică a devenit şi o criză economică", a spus Jianu, care a adăugat că mediul de afaceri a intrat într-o perioadă de stagnare, iar Produsul Intern Brut (PIB) în trimestrul I a confirmat încetinirea economiei româneşti.

Jianu spune că PIB-ul s-a menţinut nemodificat faţă de trimestrul precedent, însă a înregistrat o scădere de 1,2% în serie brută şi de 1,1% în serie ajustată sezonier comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, iar mai multe sectoare cu o pondere importantă în economie au avut contribuţii negative.

Astfel, comerţul, transporturile, hotelurile şi restaurantele au redus creşterea economică cu 0,8 puncte procentuale, înregistrând o scădere a activităţii de 3,1%. Industria, care reprezintă aproape 16% din PIB, a contribuit negativ cu 0,2 puncte procentuale, iar sectorul IT&C, unul dintre motoarele de creştere din ultimul deceniu, a înregistrat o reducere a activităţii de 4,1%.

Însă, cel mai important semnal de îngrijorare îl reprezintă scăderea consumului populaţiei, întrucât cheltuiala pentru consumul final al gospodăriilor s-a redus cu 1,8%, contribuind negativ cu 1,2 puncte procentuale la evoluţia PIB. La începutul anului a fost înregistrată o scădere a cererii de servicii şi un stagnare în comerţul cu ridicata - semnale de încetinire a economiei la începutul anului 2026, anunţând şi temperare a activităţii economice.

Tot în prima parte a anului s-a înregistrat o creştere a preţurilor producţiei industriale care a pus o presiune asupra competitivităţii companiilor, consideră preşedintele IMM România. Potrivit datelor INS, creşterea anuală a preţurilor producţiei industriale a fost susţinută în special de evoluţia din sectorul energetic (+11,65%) şi din sectoarele conexe, care generează efecte în lanţ în economie. Sectorul turistic a raportat o diminuare a sosirilor în structurile de cazare cu 7% şi o reducere a înnoptărilor cu 11,6% faţă de luna aprilie 2025.

Jianu a amintit şi de rata anuală a inflaţiei, care a ajuns la 10,9% în luna mai 2026, în timp ce rata inflaţiei de la începutul anului a fost de 3,7%. Cele mai mari creşteri de preţuri continuă să se regăsească în zona serviciilor şi a unor categorii importante de bunuri de consum, afectând atât costurile operaţionale ale companiilor, cât şi bugetele gospodăriilor.

În plus, scăderea comenzilor noi şi a cifrei de afaceri din industrie certifică reducerea activităţii economice. Liderul de organizaţie patronală a evocat, de asemenea, Prognoza economică pentru România, din 21 mai 2026, a Comisiei Europene, în care se arată că economia românească se aşteaptă să stagneze în general în anul 2026, astfel: inflaţia persistent ridicată, determinată de creşterea preţurilor la energie, va reduce semnificativ consumul intern; scăderea consumului intern afectează creşterea economică; şomajul va creşte; deficitul guvernamental va scădea în continuare.

Florin Jianu consideră că IMM-urile din servicii sunt printre cele mai expuse, deoarece depind direct de puterea de cumpărare şi de încrederea consumatorilor, iar creşterea costurilor de producţie are un impact direct asupra preţurilor finale şi asupra marjelor companiilor, în special în rândul întreprinderilor mici şi mijlocii, scăzând competitivitatea economiei româneşti.

IMM România a realizat o analiză pentru perioada de criză, combinând date de piaţă şi statistică oficială INS, pe cinci paliere: costul finanţării datoriei publice; investiţiile private amânate; proiectele de infrastructură şi reformele blocate; absorbţia fondurilor europene (PNRR); impactul asupra IMM-urilor şi al populaţiei.

În analiză se arată, printre altele, că România plăteşte deja cel mai mare randament suveran din regiune, iar fiecare episod de blocaj politic se reflectă direct în costul împrumuturilor statului.

IMM România propune ca soluţii pentru reducerea costului finanţării datoriei publice: o coordonare BNR - Ministerul Finanţelor pe calendarul de emisiuni străine pentru a evita suprapunerea cu alte ţări din regiune (Polonia, Ungaria, Cehia etc.), ce ar comprima apetitul investiţional; activarea într-o mai mare măsură a instrumentului titlurilor de stat pentru populaţie pentru a atrage lichiditate internă la costuri mai mici şi a reduce dependenţa de investitorii străini şi de volatilitatea cursului de schimb.

Pentru creşterea atragerii de investiţii, confederaţia patronală propune semnarea unui moratoriu pe trei ani privind stabilitatea fiscală pentru recâştigarea încrederii investitorilor, mărirea garanţiilor publice prin FNGCIMM pentru a debloca proiectele amânate din lipsa finanţării, precum şi accelerarea rambursărilor de TVA pentru a susţine cash-flow-ul firmelor.

Jianu aminteşte că Guvernul interimar nu poate iniţia proiecte de lege şi nu poate emite ordonanţe de urgenţă, ceea ce îngheaţă orice reformă structurală (justiţie, companii de stat, fiscalitate, legislaţie necesară). „Paradoxal, lucrările de construcţii pentru finanţare deja contractată - multe legate de termene europene fixe - au accelerat, ceea ce sugerează un sprint de finalizare înaintea pierderii fondurilor, nu o relansare generală a investiţiilor publice", remarcă IMM România.

Cât priveşte absorbţia fondurilor europene, organizaţia constată că lipsa unui guvern cu mandat deplin pune direct în pericol legile-jalon încă neadoptate.

Ca şi soluţii pentru implementarea proiectelor de infrastructură şi a reformelor blocate, dar şi pentru creşterea absorbţiei fondurilor europene, se propune adoptarea legilor-jalon din PNRR într-o sesiune extraordinară a Parlamentului, precum şi introducerea guvernanţei corporative independente (consilii de administraţie selecţionate prin concurs, nu politic).

Pentru diminuarea impactului crizei asupra IMM-urilor se solicită: accelerarea plăţilor statului către furnizorii privaţi; reducerea şi simplificarea poverii administrative pentru IMM-uri; activarea unor scheme de ajutor de stat/minimis pentru investiţii diverse (IMM-uri, energie, digitalizare, internaţionalizare).

„IMM România a atras atenţia încă din luna aprilie 2026 asupra riscului de pierdere a cel puţin 30% din cele 10 miliarde de euro rămase din PNRR, corespunzătoare legilor-jalon şi altor ţinte şi jaloane. Dacă pentru legislaţia neadoptată, România riscă să piardă aproximativ 10,6 milioane de euro pe zi din PNRR / zi din 2026 (raportat la valoarea de 3,9 miliarde euro aferente celor 5 legi-jalon). Investiţii private străine amânate din cauza instabilităţii politice sunt estimate la aproximativ 22 milioane euro/zi, raportat la valoarea de referinţă de 8,15 miliarde euro din 2025", remarcă Florin Jianu.

El mai spune că la aceste sume se adaugă dobânzile la datoria publică de aproximativ 164 milioane lei/zi.

Drept urmare, „totalul estimat al pierderilor pentru România din cauza crizei politice este de 63,8 milioane euro/zi".