În alocarea capitalului, România nu mai este economie de piaţă

Florian Goldstein (MAKE)
Ziarul BURSA #Macroeconomie / 29 octombrie

Ilustraţie concepută de MAKE

Ilustraţie concepută de MAKE

English Version

Florian Goldstein (MAKE)

Statul se împrumută cu circa 7%, iar cheltuielile cu dobânzile cresc de patru ori mai repede decât PIB-ul. Băncile ţin 27,6% din active în creanţe asupra statului, creditul neguvernamental este cel mai mic din UE, iar economiile din Pilonul II depind de buget.

Cheltuielile cu dobânzile ale bugetului general consolidat au ajuns la 50,63 miliarde de lei în primele nouă luni din 2026, peste dobânzile de 50,50 miliarde de lei plătite în tot anul 2025, arată comunicatul Ministerului Finanţelor (MF) transmis BURSA luni, 26 octombrie, şi datele pe 2025 publicate de BURSA. Deficitul bugetului general consolidat a scăzut, potrivit Ministerului Finanţelor, la 78,3 miliarde de lei (3,81% din PIB) în ianuarie-septembrie 2026, de la 102,47 miliarde de lei (5,31% din PIB) în aceeaşi perioadă din 2025.

Judecata mea este că, în alocarea capitalului, economia românească nu mai funcţionează ca o economie de piaţă. Dobânda de circa 7% pe care o plăteşte statul organizează astăzi economia în jurul statului: statul atrage capitalul în lei, investiţia publică se plăteşte în principal din bani europeni, iar participanţii la Pilonul II sunt în acelaşi timp creditori ai statului şi contribuabili care plătesc dobânzile, fără posibilitatea de a-şi retrage banii înainte de pensionare.

• România plăteşte dobânzi cu 3,8 puncte peste Germania

Teoria dobânzii, pe care am formulat-o în cartea cu acelaşi nume, porneşte de la ideea că de nivelul dobânzii depind investiţiile care merită făcute, direcţia în care se îndreaptă capitalul şi apropierea sau despărţirea unei economii de celelalte economii. Dobânda are, după Teoria dobânzii, patru componente: dobânda reală, inflaţia aşteptată, prima de risc şi o componentă formată din barierele dintre economii şi din diferenţele de productivitate dintre ele.

Ministerul Finanţelor s-a împrumutat luni de la bănci cu 1,2 miliarde de lei, la randamente de 6,68% pe scadenţa din iulie 2030 şi de 7,10% pe scadenţa din aprilie 2035, potrivit comunicatelor oficiale ale Băncii Naţionale a României (BNR) şi Ministerului Finanţelor. Cotaţia de cumpărare a titlurilor de stat româneşti pe 10 ani a fost luni de 7,19%, potrivit fixingului BNR, iar randamentul titlurilor germane pe 10 ani de 3,35%, potrivit Trading Economics. Diferenţa de circa 3,8 puncte cuprinde inflaţia aşteptată mai mare în România, prima de risc şi barierele dintre economia românească şi economiile zonei euro, între care leul, monedă separată de euro, cu riscul de curs pe care îl poartă un investitor străin.

Din perspectiva Teoriei dobânzii, o investiţie finanţată cu bani împrumutaţi în lei trebuie să aducă cel puţin randamentul titlurilor de stat, de circa 7% pe an, plus prima pentru riscul proiectului şi costurile. Statul oferă acest randament fără riscul specific al unui proiect. Titlurile de stat au propriile riscuri, de dobândă, de inflaţie şi de credit al statului, pe care fondurile Pilonului II le poartă. Un economisitor sau o bancă din România compară orice credit pentru o firmă cu un titlu de stat care aduce circa 7% pe an.

• Creanţele asupra statului - 27,6% din activele băncilor

Creanţele asupra statului reprezintă 27,6% din activele băncilor din România, de aproape trei ori media europeană de 9,7%, iar creditul neguvernamental reprezintă numai 22% din PIB, faţă de o medie de 66% în Uniunea Europeană, arată Raportul asupra stabilităţii financiare al BNR, publicat de BURSA pe 6 iulie 2026. Activele bancare însumează 49% din PIB, ceea ce plasează România pe ultimul loc în Uniunea Europeană, potrivit Raportului asupra stabilităţii financiare al BNR. Viceguvernatorul BNR Cosmin Marinescu a arătat, în analiza ”Paradoxul intermedierii financiare”, publicată pe blogul său pe 8 septembrie 2026, că băncile deţineau în primul trimestru din 2026 titluri de stat de circa 230 miliarde lei, de trei ori mai mult decât acum zece ani.

BNR atribuie nivelul scăzut al creditului în principal cererii de credit şi structurii de finanţare a firmelor, care se autofinanţează în mare măsură şi folosesc creditul comercial ca principală sursă de finanţare pe termen scurt, potrivit Agerpres. Judecata mea este că explicaţia BNR şi Teoria dobânzii nu se exclud: o firmă cere puţin credit şi se autofinanţează atunci când un credit bancar în lei costă cel puţin randamentul de circa 7% al titlurilor de stat, plus riscul firmei.

Fondurile de pensii din Pilonul II deţin titluri de stat în lei de circa 129,7 miliarde lei, după calculul BURSA pe listele de titluri publicate de fonduri la 30 iunie 2026 şi la 31 mai 2026.

Judecata mea este că aceste cifre arată o economie în care capitalul din lei nu se îndreaptă spre proiectele cu cel mai bun randament pentru riscul lor, ci spre stat, care plăteşte circa 7% fără riscul specific al unui proiect. Într-o economie de piaţă, preţul capitalului rezultă din cererea firmelor şi a populaţiei; în România, preţul capitalului în lei este dominat de nevoia de finanţare a statului.

• Investiţia publică depinde de banii europeni

Din cheltuielile pentru investiţii de 107,77 miliarde lei din primele nouă luni, 65,6% reprezintă plăţi pentru proiecte finanţate din fonduri europene din cadrul 2021-2027 şi din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), iar investiţiile finanţate din fonduri naţionale au scăzut, arată comunicatul Ministerului Finanţelor. Sumele rambursate de Uniunea Europeană şi donaţiile au ajuns la 48,95 miliarde lei, cu 39,8% mai mult decât în 2025, conform Ministerului Finanţelor.

Instituţia explică scăderea investiţiilor din fonduri naţionale prin plăţile excepţionale făcute la începutul anului 2025 pentru obligaţii restante din programele naţionale de investiţii, pentru capitalul societăţii Carpatica Feroviar România şi pentru apărare. Teoria dobânzii adaugă o explicaţie de fond: banii împrumutaţi în lei costă statul circa 7% pe an, iar o mare parte din banii europeni nu se rambursează şi nu costă dobândă.

• Finanţarea europeană riscă să facă cronică dependenţa economiei

Judecata mea este că banii europeni introduc un mecanism administrativ de selecţie a investiţiilor, separat de selecţia prin piaţa capitalului: eligibilitatea şi condiţiile finanţării pot trece înaintea rentabilităţii financiare. Aproape două treimi din investiţiile statului se finanţează, astfel, în afara pieţei capitalului, iar restul economiei se finanţează la un preţ al capitalului dominat de nevoia de finanţare a statului.

Economiştii BNR Cristina Anghelescu, Tudor Grosu şi David Orţan, împreună cu Daniel Dăianu, avertizează, în studiul ”Fondurile europene şi investiţiile publice în România: implicaţii ale încheierii PNRR asupra creşterii economice”, publicat de BNR în februarie 2026, că încheierea PNRR, la 30 august 2026, riscă să producă un ”şoc investiţional”, cu efecte asupra creşterii economice şi asupra balanţei de plăţi; autorii studiului estimează totuşi că mai multe canale vor atenua probabil şocul investiţional. Studiul economiştilor BNR estimează că fondurile structurale şi de coeziune de 1% din PIB ridică creşterea economică cu circa 0,5 puncte procentuale în acelaşi an şi arată că efectul fondurilor europene este limitat în economiile cu instituţii slabe.

Pentru firme, o analiză a 30 de studii din 13 state ale Uniunii Europene, publicată în 2020 în revista Small Business Economics de O. Dvouletý, S. Srhoj şi S. Pantea, arată că granturile publice pentru firmele mici şi mijlocii cresc de regulă supravieţuirea, numărul de angajaţi, activele şi vânzările firmelor sprijinite, dar au efecte amestecate asupra productivităţii.

Granturile europene pot face firmele sprijinite mai mari, dar studiile nu găsesc un efect pozitiv uniform asupra productivităţii. Nu ajung atunci firmele să concureze pentru eligibilitate, în locul randamentului? Judecata mea este că dobânda de circa 7% a statului şi granturile europene formează împreună o economie în care capitalul pentru investiţii vine fie de la stat, fie din bugetul Uniunii Europene, iar antreprenorul care se finanţează de pe piaţă plăteşte preţul cel mai mare. O asemenea economie riscă să depindă de banii europeni: dacă banii europeni scad, investiţia scade sau statul o finanţează cu împrumuturi la circa 7%.

• Cheltuielile cu dobânzile cresc de patru ori mai repede decât PIB-ul

Dobânzile plătite de stat în primele nouă luni au crescut cu 10,69 miliarde de lei, adică cu circa 26,8%, iar cheltuielile de personal au scăzut cu 4,43 miliarde de lei, potrivit comunicatului Ministerului Finanţelor şi calculului BURSA. PIB-ul nominal creşte în 2026 cu circa 6,5%, după calculul BURSA pe cifrele Ministerului Finanţelor. Creşterea dobânzilor este, aşadar, de circa 2,4 ori mai mare decât reducerea cheltuielilor de personal.

Datoria publică a României a ajuns la 58,9% din PIB la sfârşitul anului 2025, de la 48,3% în 2022, conform datelor Ministerului Finanţelor publicate de BURSA, adică circa 1.124 de miliarde de lei, după calculul BURSA. Raportul dintre dobânzile plătite în 2025 şi datoria publică de la sfârşitul anului a fost de circa 4,5%, conform calculelor noastre.

Judecata BURSA este următoarea. Statul înlocuieşte datoria veche, pentru care raportul dintre dobânzi şi datorie, o aproximare a costului mediu al datoriei, este de circa 4,5% pe an, cu datorie nouă, care costă circa 7% pe an, mai mult decât creşte economia. Pe măsură ce titlurile vechi ajung la scadenţă, costul mediu al datoriei urcă spre costul datoriei noi.

• Statul nu îşi poate plăti funcţionarea din ce încasează

Veniturile bugetului general consolidat, de 522,69 miliarde de lei în primele nouă luni, nu acoperă nici cheltuielile fără dobânzi, inclusiv investiţiile, de circa 550,4 miliarde de lei, arată datele Ministerului Finanţelor şi calculul BURSA. Deficitul fără dobânzi a fost de circa 27,7 miliarde lei. Judecata BURSA este că statul plăteşte, în fapt, toate dobânzile cu bani împrumutaţi: deficitul de 78,3 miliarde de lei, acoperit din împrumuturi, depăşeşte dobânzile de 50,63 miliarde de lei. Fiecare împrumut nou adaugă dobânzi în anii următori.

Cât trebuie să scadă deficitul fără dobânzi ca datoria să nu mai crească mai repede decât economia? Judecata BURSA este că, dacă costul mediu al datoriei ajunge la ritmul de creştere a economiei, datoria rămâne constantă ca pondere în PIB, la un curs al leului stabil, numai dacă bugetul fără dobânzi ajunge aproape de echilibru. Deficitul de 3,81% din PIB de la nouă luni cuprinde dobânzi de 2,5% din PIB, potrivit Ministerului Finanţelor; restul, de circa 1,3% din PIB, este deficitul fără dobânzi pe care statul ar trebui atunci să-l elimine.

Alexandru Nazare, ministrul Finanţelor, a declarat luni că Guvernul îşi menţine angajamentul faţă de ţinta de deficit de 6,2% din PIB şi că ”ultimul trimestru este decisiv”. Ţinta de 6,2% permite în ultimul trimestru din 2026 un deficit de circa 49,1 miliarde de lei, cu circa 5,6 miliarde de lei mai mare decât deficitul din ultimul trimestru al anului 2025, după calculul BURSA pe datele Ministerului Finanţelor şi pe deficitul pe 2025. La un ultim trimestru egal cu cel din 2025, deficitul pe tot anul 2026 ar fi de circa 5,9% din PIB.

De ce păstrează Ministerul Finanţelor ţinta de 6,2% din PIB, dacă un ultim trimestru la fel ca în 2025 ar aduce un deficit anual de circa 5,9%? Ministrul Alexandru Nazare a spus, luni, că ”fiecare decizie din această perioadă - de la rectificarea bugetară până la construcţia bugetului pentru 2027 - va respecta un principiu simplu: nicio cheltuială nouă fără acoperire în venituri certe”. Presa a publicat luni că Guvernul condus de Luca Niculescu pregăteşte în această săptămână prima rectificare bugetară din acest an, pentru cheltuieli urgente în sănătate şi pentru Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă, şi că o a doua rectificare urmează la sfârşitul lunii noiembrie.

Ministerul Finanţelor are programate joi, 29 octombrie, trei licitaţii de titluri de stat, de 1,3 miliarde de lei în total.

• Participanţii la Pilonul II plătesc dobânzile pe care le încasează

Calculul BURSA estimează că fondurile Pilonului II au dreptul la dobânzi de circa 6,6 miliarde de lei pentru primele nouă luni ale anului, pentru cele 129,7 miliarde de lei în titluri de stat în lei din portofoliile lor, adică circa 13% din dobânzile bugetului general consolidat. Suma reprezintă dobânzi cuvenite pentru nouă luni, nu bani încasaţi în acest interval, şi înseamnă în medie circa 770 de lei pe participant, înainte de comisioane, la cei 8.543.556 de participanţi raportaţi de Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF), pentru iunie 2026; cifra nu este randamentul net al participantului. Estimarea foloseşte cuponul mediu de 6,76% al titlurilor de stat în lei din listele fondurilor.

Teoria dobânzii numeşte suspect un mecanism în care obligaţiile adunate cresc peste capacitatea de plată sau în care căile de ieşire sunt închise, şi stabil un mecanism din care participanţii pot ieşi fără pierderi disproporţionate. Datele de acum arată ambele semne ca tendinţă. Dobânzile plătite de stat cresc de peste două ori mai repede decât veniturile din care statul le plăteşte: cu circa 26,8%, faţă de 11,9%, potrivit Ministerului Finanţelor. Dobânzile au ajuns, astfel, la circa 9,7% din veniturile bugetului în primele nouă luni din 2026, de la circa 8,5% în aceeaşi perioadă din 2025, după calculul BURSA pe datele Ministerului Finanţelor. Participanţii la Pilonul II nu îşi pot retrage banii la cerere înainte de pensionare, iar fondurile nu pot vinde într-un timp scurt o parte mare din titlurile de circa 130 de miliarde de lei fără să coboare preţul acestor titluri: o creştere de numai 0,07 puncte a randamentului pe 10 ani a redus luni valoarea titlurilor din portofoliile fondurilor cu circa 219 milioane de lei, după calculul BURSA pe fixingul BNR.

Judecata mea este că economiile participanţilor la Pilonul II depind de capacitatea statului de a plăti aceleaşi dobânzi pe care participanţii le finanţează în calitate de contribuabili. Presiunea se adună în timp; cifrele de acum nu arată o criză iminentă.

Nota Redacţiei

Textul a fost întocmit cu asistenţa inteligenţei artificiale; responsabilitatea asupra analizei revine integral autorului.

Opinia Cititorului ( 21 )

  1. cu alte cuvinte, "va rugam sa ne scuzați, nu producem cit furați". și apoi ne miram ca bancile au puteri și profituri nebănuite.

    1. Nu, nu este chiar atat de simplu. Romania este destructurata de insusi ajutorul european iar functionalitatea economica a tarii este asigurata prin decizii centrale. Abia aici lucrurile devin primitive, pentru ca la centru sunt incompetenta si coruptie generalizate. Practic, ne-am intors de unde credeam ca am plecat cu 36 de ani in urma.

      E un pic mai complexe

      Intrările masive de împrumuturi prin eurobonduri au făcut posibile sibpesnii mari ( cam pt un milion de pensionari) și salarii f mari pt circa 500'mii de bugetari 

      Peste ce se putea plăti 

      Așa că, de înfruptat , sau înfruptat mai mulți 

      Pe de altă și o parte din economia deci din salariile dinnretail de ex tot pe acea datorie a au bazat

      Și pe cursul fals vreau pe euro ron ani la rând  

      Ce vreau sa spun ebca, sigur că a fost un hazard moral

      Statul a a împrumutat și a îmbogățit pe unii 

      Dar aceștia nu sunt doar câteva zeci de mii de politicieni, ci probabil câteva sute de mii de oameni care au câștigat peste ce permitea economia.

      Cu consecințele care o sa le vedem 

      Partea proasta este ca nu am plecat de acolo niciodata, ci doar ni s-a lasat impresia ca am plecat.

      Intrebarea mea este, cine pierde si cine castiga din imprumuturile acestea, statul, bancile+ fondurile de pensii, ambele? 

      In piata, cea mai mare dobanda la lei o ofera statul, deci titlurile de stat ar trebui sa fie cea mai buna varianta sigura (sau aproape sigura). 

      Inflatia este mai mare, mai mica, sau aproximativ similara cu dobanzile platite de stat? 

      Daca inflatia este mai mare, inseamna ca statul castiga, bancile si fondurile pierd, dar in acelasi timp, fara alta alternativa mai buna, pierderea lor este mai mica decat pierderea in cazul in care ar opta pentru alte plasamente. 

      Dobanda in euro, 6,3...6,6% pare buna, inclusiv in comparatie cu ceea ce ofera bancile sau alte guverne europene, mai ales ca acopera si riscul valutar. 

      Daca inflatia este mai mica, statul pierde si implicit bancile si fondurile castiga (grosso modo). 

      Referitor la credite, evident ca este greu sa le restitui atunci cand rostogolirea lor se face la dobanzi tot mai mari si daca vrei in plus sa iti mentii nivelul de trai realizat anterior cu aportul de resurse financiare din creditare. Iesirea din suveica se poate face fie prin aport masiv de fonduri europene, fie prin investitii (dar cu ce bani, ca ele ar fi trebuit facute in anii anteriori astfel incat acum sa produca venituri la buget), fie prin strangerea curelei sau combinatii ale acestora. 

      Sa aleaga PSDul calea, ca el ne-a bagat in rahatul asta! 

      Pana acum am facut exact ce era mai daunator tarii - am luat imprumuturile pentru dezmat (si ala dezechilibrat, pentru ca in timp ce unii consumau si se infruptau din greu, ceilalti priveau, inghiteau in sec si eventual primeau ocazional cate un oscior indexat de la psd, in timp ce nota de plata o achita numai cei care au ingitit secul si oscioarele, ca ceilalti - baronii, bugetarii de lux si magistratii - sunt fauna ocrotita de lege in Romania si nu contribuie sub nicio forma la stransul curelei). 

      Asta este sistemul creat de PSD (de la Ilici pana la Grindeanu, cu sustinerea externa continua pe retele si in o parte a mass-mediei din partea vecinului "prieten" rus) si ramane sa vedem daca si cum va rezolva PSDul ecuatia cu marele matematician Grindeanu. 

      Asteptam rezolvarea ecuatiei.  

      Pana acum, solutia din partea psdului a fost indepartarea celui care a venit totusi cu o rezolvare la problema (dealtfel singura viabila - stoparea hotiei, risipei, pierderilor si a incompetentei).  

      Ramane de vazut cum vor face PSDul si hAURul reforma fara reforme. 

      Vor juca din nou alba-neagra cu prostimea si inca o data prostimea va intoarce cartonasul necastigator.

      Intotdeauna prostul pierde in fata smecherului de unde si concluzia ca daca vrem sa scapam de smecheri trebuie ca in prealabil sa desteptam prostul! 

      De ce nu mergi tu în... Georgia să vezi cum arată o țară de la periferia Sovietului, fără acces la destructurarea europeană? :

      Intrebarea ta este exact cea care conteaza: cine cistiga si cine pierde depinde de comparatia dintre dobinda si inflatie. Rata anuala a inflatiei a fost de 6,61% in septembrie, potrivit INS, iar statul se imprumuta in lei cu circa 7% pe an. Dobinda reala este acum, asadar, sub un punct procentual. Dar inflatia a fost intre 9,3% si 10,9% din august 2025 pina in iunie 2026. Cine a detinut in acest interval titluri cu cupoane de 6-7% a pierdut in termeni reali, iar statul a castigat, fiindca inflatia a redus valoarea reala a datoriei. Cuponul mediu al titlurilor in lei din portofoliile fondurilor Pilonului II este de 6,76%, sub inflatia din aproape tot ultimul an.

      Ai dreptate ca, fara o alternativa mai buna, pierderea este mai mica decat in alte plasamente. Pentru participantii la Pilonul II insa alegerea nu exista: nu isi pot retrage banii inainte de pensionare. 

      La intrebarea “statul sau bancile si fondurile”, raspunsul este ca, in cazul Pilonului II, cele doua parti sint in mare masura aceiasi oameni. Acelasi om incaseaza dobanda ca participant si o plateste ca platitor de taxe. Cistiga net cei care platesc putin la buget si detin titluri; pierd cei care platesc mult si nu detin. 

      La titlurile in euro, riscul de curs nu dispare, ci trece de la investitor la stat, care se imprumuta in euro si incaseaza veniturile in lei.

      Cit despre iesirea din situatia descrisa de tine, calculul din articol arata ca statul ar trebui sa elimine deficitul fara dobanzi, de circa 1,3% din PIB, pentru ca datoria sa nu mai creasca mai repede decat economia. 

      O perioadă m-am întrebat, dacă aveam toată infrastructura de producere a energiei, transport si încasare de la consumatori (doar una dintre probleme(, de ce toate astea a7 ajuns in cea mai mare parte pe mâinile străinilor. M-am dumirit, dacă toate astra rămâneau pe "mâna noastră ", ar fi fost "capusate de incompetenta si corupția politică ", care a contaminat toate instituțiile statului. Ne mirăm ca "viteii in mijlocul târgului "- dar, nu reacționam cu nimic, alegem aceiași "alogeni inutili, incapabili, nuli" care la rândul lor, capuseaza întreg statul cu acoliți asemenea lor, ne mirăm ?, nu ar trebui, dar dacă dormim somnul rațiunii, înseamnă ca asta merităm și, asta primim.

      corecta si la obiect. bravo felicitari pentru acest articol. parca este o lectie predata la scoala.

      PS eu zic ca avem o singura solutie sa facem economii prin stoparea risipei bugetare, in primul rand constructia de stadioane in orase fara echipe de fotbal.sisteme de canalizare sosele,piste de biciclete etc in localitati depopulate, doar ca primarul sa primeasca spaga si firma de casa sa aiba ce fura.comasarea primariilor ,cine nu vrea sa se descurce cu banii proprii.altfel ajungem ca dobanzile sa fie mult mai mari decat ne permitem si intram in colaps economic pe o perioada foarte lunga de timp. 

    Ba, o fi de la capitalism, ca nu ma pricep asa bine ca voi? Stiu ca va imbatati cu apa rece; "nu, nu, ci pentru ca se fura, ca este coruptie, ca justitia nu-si face treaba, ca politicienii sunt niste hoti". Bine, de acord cu toate astea, dar nu in capitalism se intampla?

    1. Asa e, tovarase Failure!

      In Epoca de Aur nu exista coruptie si hotie. Pentru ca mijloacele de productie erau proprietatea celor ce munceau. Care aveau o inalta constiinta de clasa.

      Cum ar fi putut sa-si fure singuri caciula? 

      pai n-au putut. au furat-o cei care s-au instalat la putere după revoluție, și au devenit capitaliști cu averi de invidiat. averi la care visează și cei născuți în vremea usr.

      Înainte de '90, tot românul era... hoț. Tu atâta ai putut. :

    Am trait un vis frumos de peste 36 de ani .Niciun guvern nu a tinut seama de tot ceea ce textul ne zice ca și bună functionare a statului.Înprumuturile ar fi trebuit sa producă dezvoltare care dezvoltare ar fi trebuit sa acopere cu usurintă si valoarea dobinzilor ba chiar ar fi trebuit sa ne mai ramina si bani de prăsilă .În fapt nu s-a întimplat nimic de felul acesta chiar dacă o anume dezvoltare este vizibilă in tară .Investiile păguboase , achizitiile de tot felul la fel ,coruptia statală si nu numai , avantajele oferite doar unora , pensiile nesimtite ca si economia de tip socialist ,in ansamblul ei, ne-au adus aici .Împrumuturile si dobinzile mari vor continua .Dacă SUA s-a putut imprumuta cu procente imense din PIB nu vad de ce UE nu o poate face În continuare . Banii sunt in piată .Problema este accesul .Dacă ramînem uniti vom avea acces .Dacă cineva vrea să se desprindă i se interzice imediat accesul .Tot ce stiam despre sistemele economice capitaliste trebuie uitat .Suntem in altă etapă .Se numeste razboi .À la guerre comme à la guerre .

    Acum vreo 5-7 ani, daca nu ma insel Tezaurul era la 9% si Fidelisul la 8%. Chestia este ca investitiile nu se fac cu cap si se fura ca=n codru. Lumea se schimba, dar noi batem pasul pe loc sau facem un pas inapoi, premierii se schimba imediat anual,, inechitatile se tot maresc, sunt oameni care inca gates si se incalzesc la foc deschis si altii traiesc in era digitala,

    1. Ce vrei să spui? Unii oameni mănâncă AI? Eu folosesc un cuptor electric, dar nu e digital. : WOK-ul e mai pe flacără... aproape ca în... neanderthal. :

      Văd autostrăzi, văd oarece infrastructură. Pe vremea lui ceașcă vedeam doar... adevărul. : 

    Chiar BNR are un rol in intermedierea scazuta:

    a. a incurajat bancile sa se umple de active ale statului 

    b. comunica bancilor cat trebuie sa fie rata de NPL (prin procesul de supraveghere) 

    Asta face ca bancile in loc sa dea credite la firme sau populatie, dau la stat. 

    Cum vi se pare, BNR face o treaba buna? 

    1. Ai atins o parte pe care articolul nu a tratat-o: regulile prudentiale. Ele imping bancile in aceeasi directie cu dobanda statului, dar nu sunt in principal o inventie a BNR.

      Titlurile de stat in lei nu cer bancilor capital propriu: regulile europene le dau pondere de risc zero, iar la calculul lichiditatii ele conteaza ca active de cea mai buna calitate. Un credit pentru o firma cere capital si poate deveni neperformant. Pentru o banca, un titlu de stat cu circa 7% pe an este, asadar, de doua ori mai avantajos decat un credit: aduce un randament mare si nu consuma capital. 

      La creditele neperformante, tot regulile europene de supraveghere cer masuri suplimentare bancilor care depasesc pragul de 5%. Un prag mic protejeaza depozitele, dar face ca bancile sa evite tocmai firmele mai riscante, adica de multe ori firmele mici si noi. 

      BNR aplica aceste reguli si nu le poate schimba singura. Rolul ei propriu este altul: a acceptat ca bancile sa finanteze in asemenea masura deficitul statului si explica nivelul scazut al creditului in principal prin cererea redusa a firmelor. Dar o firma cere putin credit tocmai cand un credit in lei costa cel putin randamentul de circa 7% al titlurilor de stat, plus riscul firmei. Cauza de fond ramane deficitul statului: cat timp statul are nevoie sa se imprumute atat de mult, bancile vor gasi la stat plasamentul cel mai sigur si mai bine platit.

      Ramane intrebarea ta: o supraveghere care tine bancile sigure, dar le lasa sa finanteze statul in locul economiei, isi face treaba? Isi face partea pe care o cer regulile; partea care lipseste, finantarea economiei, nu se poate rezolva fara reducerea deficitului. 

      Iar reducerea deficitului necesită sau nu se poate face fară respectarea deciziilor venite de la Bruxelles pe care guvernele Romaniei le-au aprobat si semnat si pe care ,cei aflati acum la putere (PSD) ,nu doresc a le face .

      Reducerea deficitului și amânarea obligațiilor de plată sunt noțiuni distincte.

      Ceea ce am spus nu este ceva abstract, normal este conectat cu procese mai largi. Ceea ce spun este:

      -in timpul vizitelor la banci BNR comunica cat trebuie sa fie NPL, ceea ce nu face nici un alt reglementator, practic facand ca bancile sa aiba exact aceeasi clienti, ceilalti fiind practic clienti de IFN. In mod normal o banca poate sa aleaga sa aiba clienti mai riscanti, dar pe care ii compenseaza cu dobanzi mai mari. Dar la noi BNR nu vrea sa vada asta, deci o buna parte a populatiei nu are practic acces la creditare. Si despre firme cam la fel. La una cel putin din bancile mari le-a comunicat si cat se asteapta sa faca profit.

      -de ce bancile din EU care sunt sub aceleasi reguli prudentiale au un procentaj mult mai mic de datorii guvernamentale? BNR nu a fost decat un partener la aceasta indatorare, in nici un caz un actor independent. Un propunere noua, nu stiu daca a trecut, a fost ca titlurile de stat sa poata fi folosit ca si colateral pt creditul ipotecar, adica hai ca mai putem sa punem undeva din titlurile astea. Hai sa ne imaginam o alta structura a B/S, diferenta aia de bani din active ar fi credite, dar nu guvernului.  

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Comandă “Constituţia Libertăţii „E” “Citeste “Constituţia Libertăţii „E” “Read SUPPLEMENT BURSA THE CONSTITUTION OF LIBERTY „E” “
Mirosul Crăciunului
danescu.ro
ziarlanegru.ro
arsc.ro
Stiri Locale

Curs valutar BNR

17 Noi. 2026
Euro (EUR)Euro5.3485
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.8665
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian5.7981
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină6.4173
Gram de aur (XAU)Gram de aur603.7755

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
raobooks.com
rod-print.ro
Cotaţii fonduri mutuale
energyexpo.eu
Harta noii economii fragmentate
Dosar BURSA - Crizele Apocalipsei
BURSA
Comanda “Teoria dobânzii“Citeste “Teoria dobânzii“Read “INTEREST RATE THEORY“
Comanda carte
40 de nopţi albe
Studiul 'Imperiul Roman subjugă Împărăţia lui Dumnezeu'
The study 'The Roman Empire subjugates the Kingdom of God'
BURSA
BURSA
Împărăţia lui Dumnezeu pe Pământ
The Kingdom of God on Earth
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.ro
www.dreptonline.ro
www.hipo.ro

adb