Ministerul Finanţelor: România a încheiat anul 2025 cu un deficit bugetar de 7,65% din PIB

România a încheiat anul 2025 cu un deficit bugetar de 7,65% din PIB, echivalentul a 146,03 miliarde de lei, nivel mai redus cu un punct procentual faţă de deficitul de 8,67% consemnat în 2024. Corecţia a fost obţinută printr-o combinaţie de măsuri aplicate atât pe partea de cheltuieli, cât şi pe cea de venituri, alături de ajustări în structura de finanţare a investiţiilor, potrivit datelor publicate de Ministerul Finanţelor.

Execuţia bugetului general consolidat indică o îmbunătăţire a poziţiei fiscale faţă de anul precedent, într-un context marcat de creşterea veniturilor şi de temperarea ritmului de expansiune a cheltuielilor publice raportate la PIB.

Venituri: avans susţinut, cu aport major al fondurilor europene

Veniturile totale ale bugetului general consolidat au ajuns în 2025 la 662,70 miliarde lei, în creştere cu 15,3% faţă de anul anterior. Ca pondere în PIB, acestea au avansat cu 2,05 puncte procentuale. Aproximativ 0,5 puncte procentuale din această creştere provin din veniturile curente - în special impozitul pe salarii şi venit, contribuţiile de asigurări sociale şi TVA -, restul fiind generat de majorarea semnificativă a fondurilor europene.

Trebuie menţionat că nivelul veniturilor din 2024 a fost influenţat de încasări excepţionale rezultate din amnistia fiscală, în valoare de 6,3 miliarde lei. Eliminând acest efect temporar, contribuţia veniturilor curente la creşterea ponderii veniturilor totale în PIB în 2025 este estimată la circa 0,8 puncte procentuale.

Încasările din impozitul pe salarii şi venit au totalizat 58,82 miliarde lei, cu aproape 20% peste nivelul din anul anterior. Evoluţia a fost determinată, în principal, de majorarea puternică a veniturilor din impozitul pe dividende, care au crescut cu 77,8%, ca urmare a unor distribuiri concentrate la finalul lui 2024 şi în a doua parte a anului 2025, în contextul modificărilor legislative privind regimul de impozitare. De asemenea, încasările din impozitul pe salarii au avansat într-un ritm superior creşterii fondului de salarii din economie, influenţate de eliminarea facilităţilor fiscale acordate anterior unor sectoare precum construcţiile, agricultura, industria alimentară şi IT.

Contribuţiile de asigurări sociale au însumat 208,03 miliarde lei, înregistrând un avans anual de 9,8%, peste dinamica fondului de salarii. Această evoluţie reflectă extinderea bazei de impozitare prevăzută de Legea nr. 141/2025, dar şi un transfer mai ridicat către pilonul II de pensii, care a ajuns la 22,3 miliarde lei, faţă de 17,9 miliarde lei în 2024.

Veniturile din impozitul pe profit au crescut cu 14%, până la 41,01 miliarde lei, pe fondul rezultatelor financiare mai bune ale agenţilor economici.

Încasările nete din TVA s-au situat la 133,90 miliarde lei, în creştere cu 10,7% faţă de anul anterior, în condiţiile unor rambursări de TVA mai mari cu 11%. Totodată, începând cu luna august, s-a observat o accelerare a dinamicii încasărilor brute din TVA, pe fondul modificării cotelor de taxare, conform prevederilor Legii nr. 141/2025.

Veniturile din accize au ajuns la 48,32 miliarde lei, în urcare cu 4,3%, evoluţie susţinută în special de accizele aplicate produselor energetice, care au avansat cu 14,7%, ca efect al majorării nivelului accizelor. Evoluţia lunară a acestor venituri a rămas volatilă, reflectând strategiile de antrepozitare fiscală ale operatorilor economici.

Veniturile nefiscale au însumat 53,81 miliarde lei, cu 9,2% peste nivelul din 2024, creştere influenţată în principal de vărsămintele din veniturile nete ale Băncii Naţionale a României.

Sumele primite de la Uniunea Europeană sub formă de rambursări şi donaţii au crescut cu 79,1% faţă de anul precedent, ajungând la 75,9 miliarde lei. Din acest total, 22,9 miliarde lei reprezintă fonduri nerambursabile aferente PNRR, 18 miliarde lei provin din politica agricolă comună, 17,8 miliarde lei sunt legate de refinanţarea sau continuarea proiectelor în contextul indisponibilităţii temporare a fondurilor europene, iar 17,2 miliarde lei au fost alocate din fondurile structurale şi de coeziune.

Accelerarea absorbţiei PNRR observată la finalul anului 2025, când nivelul a ajuns la 22,9 miliarde lei, faţă de 12,9 miliarde lei în primele 11 luni, este legată de modificarea structurii de finanţare a unor proiecte mature. Acestea au fost transferate din componenta de împrumut în cea de grant, în urma revizuirii PNRR şi a deciziei Consiliului UE din noiembrie 2025.

Cheltuielile totale ale bugetului general consolidat au fost de 808,73 miliarde lei, echivalentul a 42,36% din PIB. Cheltuielile excluzând asistenţa financiară din partea UE şi a altor donatori s-au situat la 38,4% din PIB, în scădere cu 0,5 puncte procentuale faţă de anul precedent, ceea ce indică o încetinire a ritmului de creştere a cheltuielilor publice raportate la dimensiunea economiei.

Cheltuielile de personal au totalizat 167,72 miliarde lei, înregistrând un avans modest, de 1,9%. Ca pondere în PIB, acestea au coborât la 8,8%, cu 0,6 puncte procentuale sub nivelul din 2024, pe fondul reducerii unor sporuri şi al măsurilor de limitare a cheltuielilor salariale.

Cheltuielile cu bunuri şi servicii au crescut cu 7,8%, până la 100,63 miliarde lei, evoluţie determinată în principal de majorările la nivelul bugetelor locale şi al Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate, în special pentru decontarea medicamentelor.

Cheltuielile cu dobânzile au ajuns la 50,50 miliarde lei, cu peste 14 miliarde lei mai mult decât în anul anterior, reflectând costurile mai ridicate ale finanţării datoriei publice.

Asistenţa socială a însumat 250,88 miliarde lei, în creştere cu 12%, evoluţie influenţată de recalcularea pensiilor din sistemul public, de măsurile de compensare a facturilor la energie şi de majorarea semnificativă a plăţilor pentru concedii medicale.

Subvenţiile au totalizat 12,55 miliarde lei, fiind direcţionate în principal către transportul de călători, sprijinirea agriculturii şi schema de compensare a consumului de energie pentru consumatorii noncasnici.

Alte cheltuieli s-au ridicat la 16,31 miliarde lei, în scădere faţă de anul anterior, incluzând burse pentru elevi şi studenţi, sprijin pentru culte şi despăgubiri civile.

Cheltuielile aferente proiectelor finanţate din fonduri externe nerambursabile au fost de 90,27 miliarde lei, incluzând atât programele din exerciţiile financiare 2014-2020 şi 2021-2027, cât şi finanţările din PNRR.

Investiţiile publice au atins 138,20 miliarde lei, în creştere cu 15,7% faţă de anul precedent. Plăţile aferente proiectelor finanţate din fonduri europene şi din PNRR au reprezentat aproape 57% din totalul cheltuielilor pentru investiţii, confirmând rolul central al finanţărilor externe în susţinerea investiţiilor publice.