BNR: Suprapunerea vulnerabilităţilor interne cu şocurile externe poate transforma actualele dezechilibre într-o criză cu efecte de durată

Riscurile la adresa stabilităţii financiare se menţin la un nivel ridicat, iar suprapunerea vulnerabilităţilor interne cu şocurile geopolitice externe poate transforma rapid actualele dezechilibre într-o criză cu efecte de durată, avertizează experţii Băncii Naţionale a României în Raportul asupra stabilităţii financiare-iunie 2026, publicat astăzi pe site-ul instituţiei publice.

Deşi sistemul bancar românesc continuă să afişeze indicatori solizi de capitalizare, lichiditate şi profitabilitate, BNR avertizează că această rezilienţă nu trebuie confundată cu invulnerabilitatea, întrucât deteriorarea mediului economic şi amplificarea conflictelor internaţionale pot eroda într-un timp relativ scurt această bază solidă.

„Nivelul riscurilor la adresa stabilităţii financiare se menţine ridicat, similar evaluărilor din Raportul anterior, pe fondul dezechilibrelor şi vulnerabilităţilor persistente atât pe plan intern, cât şi la nivel global”, arată banca centrală în sinteza documentului citat, subliniind că „amplificarea conflictelor geopolitice, fragmentarea geoeconomică în creştere sau incertitudinile privind evoluţia preţurilor din sectorul energetic continuă să reprezinte factori de risc la adresa perspectivelor economice şi stabilităţii pieţelor financiare”.

Imaginea pe care o conturează raportul este una în care România se confruntă simultan cu două categorii de ameninţări majore: unele generate din exterior şi altele produse chiar de propriile dezechilibre economice. Din perspectivă ciclică, BNR clasifică drept riscuri sistemice severe atât incertitudinile globale generate de conflictele geopolitice, cât şi deteriorarea echilibrelor macroeconomice interne, în timp ce riscul de nerambursare a creditelor şi riscurile asociate securităţii cibernetice sunt evaluate ca fiind moderate, dar aflate pe o traiectorie ascendentă. Practic, banca centrală avertizează că lumea intră într-o etapă în care şocurile externe şi vulnerabilităţile interne nu mai acţionează separat, ci se amplifică reciproc.

Escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu ocupă un loc central în analiza BNR. Instituţia apreciază că blocajele din Strâmtoarea Ormuz şi perturbarea fluxurilor comerciale generează un nou şoc pe partea ofertei, cu efecte asupra securităţii energetice, alimentare şi asupra inflaţiei globale. Potrivit raportului, prelungirea conflictului ar putea conduce la noi tensiuni pe pieţele energiei şi la înăsprirea condiţiilor financiare internaţionale, în timp ce nivelurile deja ridicate ale datoriei publice şi ale deficitelor fiscale din numeroase state reduc capacitatea guvernelor de a răspunde unor noi crize. În acelaşi timp, evaluările încă ridicate ale activelor financiare şi concentrarea burselor mondiale în jurul marilor companii din domeniul inteligenţei artificiale sporesc probabilitatea unor corecţii ample dacă optimismul investitorilor se va diminua.

• Situaţie internă dificilă privind stabilitatea economică şi financiară

În plan intern, diagnosticul este la fel de sever. BNR constată că economia a continuat să încetinească, produsul intern brut crescând cu numai 0,7% în 2025, după un avans de 0,9% în 2024, în timp ce ajustarea fiscală, reducerea puterii de cumpărare şi temperarea consumului au limitat ritmul activităţii economice. Deşi banca centrală salută orientarea investiţiilor către un rol mai important în creştere, avertizează că România continuă să înregistreze cele mai ridicate deficite fiscal şi de cont curent din Uniunea Europeană. Deficitul bugetar calculat conform metodologiei ESA a fost de 7,9% din PIB în 2025 şi este estimat de Comisia Europeană la 6,2% în 2026, ceea ce demonstrează că procesul de consolidare fiscală porneşte de la un nivel extrem de ridicat. În opinia BNR, continuarea unei politici fiscale credibile şi predictibile este esenţială pentru menţinerea încrederii investitorilor, limitarea costurilor de finanţare şi păstrarea stabilităţii cursului de schimb.

Un capitol aparte este dedicat fondurilor europene şi Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă. BNR avertizează că timpul rămas pentru implementarea reformelor este limitat, iar întârzierile acumulate au determinat deja reducerea alocării totale a PNRR de la 28,5 miliarde euro la 21,4 miliarde euro. Până în prezent, România a atras 6,4 miliarde euro sub formă de granturi şi 4,32 miliarde euro ca împrumuturi, ceea ce înseamnă că aproximativ 10,7 miliarde euro, adică jumătate din suma disponibilă după revizuire, trebuie încă absorbite într-un interval foarte scurt. Pentru banca centrală, utilizarea eficientă a acestor fonduri reprezintă unul dintre principalele instrumente prin care economia poate compensa efectele restrictive ale consolidării fiscale şi îşi poate creşte potenţialul de dezvoltare.

Analiza populaţiei relevă o imagine relativ stabilă, dar cu primele semnale de deteriorare. Depozitele populaţiei au ajuns la 413,7 miliarde lei în martie 2026, însă ritmul anual de creştere a încetinit la 8,1%, iar avuţia netă continuă să crească într-un ritm inferior celui din anii precedenţi. Totodată, BNR atrage atenţia asupra concentrării puternice a economisirii: doar 0,6% dintre deponenţi controlează 29% din totalul depozitelor bancare.

Situaţia companiilor este mai îngrijorătoare. Marja profitului net s-a redus la 4,6%, gradul de îndatorare a crescut la 140,5%, iar indicatorul agregat de sănătate financiară s-a deteriorat. În paralel, rata creditelor neperformante pentru companiile nefinanciare a urcat la 5,6%, cu 1,2 puncte procentuale peste nivelul din urmă cu un an, în timp ce probabilitatea de nerambursare este estimată să crească în continuare până în martie 2027. Cele mai vulnerabile rămân microîntreprinderile şi întreprinderile mici, firmele beneficiare ale creditelor garantate de stat şi segmentul imobiliar comercial.

• Sectorul bancar, afectat de decizia Consiliului Concurenţei

În ciuda acestui context dificil, sectorul bancar continuă să reprezinte principalul element de stabilitate al economiei. Rata fondurilor proprii totale a ajuns la 23,7%, indicatorul de lichiditate LCR se situează la 246%, NSFR la 191%, rentabilitatea capitalurilor proprii este de 14,1%, iar rata creditelor neperformante rămâne redusă, la 2,8%. BNR subliniază că băncile româneşti prezintă indicatori comparabili sau chiar superiori mediei Uniunii Europene şi că testele de stres confirmă capacitatea sistemului de a absorbi şocuri macroeconomice importante. În acelaşi timp, instituţia avertizează că dependenţa ridicată de titlurile de stat reprezintă un risc structural, întrucât creanţele guvernamentale reprezintă 27,6% din active, aproape de trei ori peste media europeană de 9,7%. O eventuală deteriorare a ratingului suveran ar putea transmite rapid presiuni asupra bilanţurilor bancare.

Raportul introduce şi un element nou, cu implicaţii majore pentru întregul sistem bancar: sancţiunile aplicate în iunie 2026 de Consiliul Concurenţei pentru modul de stabilire a ROBOR. BNR avertizează că, pe lângă amenzile totale de 3,73 miliarde lei aplicate celor zece instituţii de credit, există riscul apariţiei unui val de litigii din partea debitorilor, costurile totale putând depăşi cu mult valoarea sancţiunilor şi afectând inclusiv percepţia investitorilor asupra stabilităţii sistemului financiar românesc.

Dincolo de riscurile conjuncturale, banca centrală insistă asupra vulnerabilităţilor structurale care frânează dezvoltarea economiei. Prima dintre acestea este deficitul de capitalizare al companiilor. Numărul firmelor subcapitalizate a crescut cu 10%, iar necesarul de recapitalizare a ajuns la 36,4 miliarde lei. Aceste companii concentrează peste o treime din restanţele bugetare şi comerciale şi au acces limitat la finanţare, ceea ce reduce investiţiile şi capacitatea lor de adaptare la şocuri economice.

A doua mare vulnerabilitate este gradul extrem de redus al intermedierii financiare. Creditul neguvernamental reprezintă doar 22% din PIB, faţă de o medie de 66% în Uniunea Europeană, iar activele bancare însumează numai 49% din PIB, ceea ce plasează România pe ultimul loc în UE. BNR apreciază că acest decalaj reflectă atât nivelul redus al educaţiei financiare, cât şi predominanţa autofinanţării şi a creditului comercial în economia românească.

• Demografia şi schimbările climatice, două dintre vulnerabilităţile structurale

O altă vulnerabilitate majoră este cea demografică. Populaţia continuă să scadă, indicele de îmbătrânire s-a accentuat, iar România se situează printre ultimele state europene în privinţa ocupării forţei de muncă. În plus, rata tinerilor care nu sunt nici angajaţi, nici înscrişi într-o formă de educaţie sau formare profesională a ajuns la 19,2%, cea mai ridicată din Uniunea Europeană, ceea ce limitează potenţialul de dezvoltare pe termen lung.

Schimbările climatice completează tabloul vulnerabilităţilor structurale. România este apreciată drept una dintre ţările europene cele mai expuse secetei şi inundaţiilor, în timp ce numai 6,1% din creditele acordate companiilor şi 7,3% din cele destinate populaţiei au o destinaţie climatică sau verde. BNR observă că nivelul investiţiilor în eficienţă energetică şi tranziţie verde rămâne modest, iar alfabetizarea financiară influenţează direct disponibilitatea firmelor de a investi în proiecte climatice.

Raportul se încheie cu o temă specială dedicată impactului conflictului din Orientul Mijlociu asupra stabilităţii financiare mondiale. Banca Naţională apreciază că operaţiunile militare şi extinderea confruntărilor regionale pot genera un şoc major asupra economiei globale prin creşterea preţurilor la energie, perturbarea lanţurilor de aprovizionare, deteriorarea infrastructurii energetice şi amplificarea incertitudinii pe pieţele financiare. Deşi expunerile directe ale economiei româneşti sunt limitate, efectele indirecte, propagate prin partenerii comerciali şi prin lanţurile internaţionale de producţie, pot deveni semnificative. Mesajul final al băncii centrale este limpede: rezilienţa actuală a sistemului financiar nu elimină necesitatea consolidării rapide a economiei, iar reducerea deficitelor, accelerarea absorbţiei fondurilor europene, întărirea capitalizării companiilor şi adaptarea la noile riscuri geopolitice reprezintă condiţiile esenţiale pentru ca România să poată traversa cu succes o perioadă internaţională pe care chiar BNR o caracterizează drept una dintre cele mai incerte şi mai complexe din ultimii ani.