Abonament gratuit

ÎN PRIMUL TRIMESTRU AL ANULUI:Comerţul mondial, la cea mai accentuată contracţie din 2009 şi până acum - minus 2,5%

M.G.
Ziarul BURSA #Internaţional /

Comerţul mondial, la cea mai accentuată contracţie din 2009 şi până acum - minus 2,5%

Euler Hermes: Luna aprilie ar putea aduce o contracţie de 13% a comerţului internaţional, faţă de luna similară din 2019  

Primul trimestru al acestui an a adus cea mai accentuată contracţie a comerţului cu mărfuri din 2009 până în prezent, arată într-o analiză specialiştii Euler Hermes, care notează că prăbuşirea comerţului din cauza pandemiei Covid-19 este doar prima parte a poveştii recesiunii şi că trimestrul al doilea din acest an poate aduce o scădere şi mai mare a volumului comerţului.

Analiştii precizează: "Indicele Trade Momentum dezvoltat intern de către Allianz indică faptul că trimestrul al doilea poate avea o contracţie chiar şi mai puternică. Într-adevăr, luna aprilie ar putea înregistra o scădere de -13% în acest an faţă de anul 2019. Comerţul mondial, per ansamblu, s-a contractat cu -2,5% trimestrul acesta, faţă de acelaşi trimestru al anului trecut, în luna martie înregistrându-se o a treia cifră negativă (-1,4% faţă de aceeaşi lună a anului trecut şi o scădere de -4,3% anual). În martie, exporturile Chinei şi-au revenit, crescând cu +12,4% faţă de aceeaşi lună a anului 2019 (+2,3% anual) pe măsură ce economia a fost repornită, în timp ce zona euro a suferit cea mai mare lovitură, o scădere de -7,7% faţă de aceeaşi lună a anului trecut (-10% anual), întrucât au fost afectate marile economii. Ne aşteptăm ca în al doilea trimestru să se ajungă la nivelul cel mai de jos, jumătate din PIB-ul global fiind sub influenţa măsurilor de urgenţă în aprilie, iar exporturile chineze să fie direct influenţate de căderea cererii".

Analiştii mai notează că preţurile mărfurilor la nivel mondial exprimate în dolari s-au contractat puternic în primul trimestru şi în special în martie.

"Acesta este rezultatul şocului preţului petrolului şi al scăderii globale a preţurilor materiilor prime pe măsura ce China şi apoi Europa au încetinit cererea de mărfuri, timp în care dolarul s-a apreciat în mod semnificativ. Pentru exportatori, efectul asupra preţurilor ar trebui să agraveze şocul asupra cererii, afectând veniturile din export", notează specialiştii, care adaugă că această imagine ignora comerţul cu servicii, care a cunoscut probabil o scădere şi mai puternică, de două cifre, în primul trimestru, din cauza prăbuşirii serviciilor în turism şi transport din întreaga lume.

În raportul de analiză se adaugă: "Comerţul cu servicii ar trebui să îşi revină într-o perioadă mai lungă de timp, deoarece restricţiile de transport şi de călătorie rămân în vigoare chiar şi atunci când se elimina restricţiile interne. Din acest motiv, nu ne aşteptăm ca, până la sfârşitul acestui an, comerţul mondial cu bunuri şi servicii să depăşească 90% din nivelul anterior crizei".

Ce înseamnă acest lucru pentru companii? În 2020, aşteptările analiştilor sunt ca sectorul energetic să fie cel mai grav afectat, cu o scădere de 433 miliarde de dolari pentru exporturile energetice, urmat de sectorul de metale, cu un minus de 420 miliarde de dolari, şi de sectorul de servicii de transport legate de producătorii de automobile, cu minus 270 miliarde de dolari.

"În timp ce utilajele şi echipamentele, industria textilă şi furnizorii pentru industria auto vor pierde mai puţin în valoare absolută, valoarea exporturilor lor va scădea cu peste 15%. Singurele sectoare neafectate ar trebui să fie sectoarele software şi cele de servicii IT (+51 miliarde de dolari obţinuţi din export) şi produsele farmaceutice (+27 miliarde de dolari). Cotaţiile pieţei bursiere încorporează, de asemenea, daunele semnificative din sectoarele pe care le-am identificat: de la începutul anului, indicele MSCI Energy a pierdut -37% din valoarea sa, sectorul auto -18%, cel de transport -16% şi metale şi minerit -11%, în timp ce indicele Global MSCI a pierdut -12%. Acţiunile din sectorul bancar au scăzut sever cu -39%", precizează analiştii.

La întrebarea ce ţară va pierde cel mai mult, specialiştii notează că, anul acesta, aproape nimeni nu va înregistra câştiguri la export în comparaţie cu 2019.

"Cel mai grav afectate ţări în ceea ce priveşte valoarea totală a pierderilor la export sunt, deloc surprinzător, cei mai mari exportatori: China (-275 miliarde de dolari), Statele Unite (-246 miliarde de dolari) şi Germania (-239 miliarde de dolari). Clasificând ţările în funcţie de pierderile la export în valoare absolută şi în funcţie de cota lor din totalul exporturilor în 2019, ţările care ar putea înregistra pierderi mari la exporturi în valoare absolută şi ca parte din totalul exporturilor lor sunt: Rusia, Regatul Unit, Mexic, Spania, Emiratele Arabe, Belgia şi Arabia Saudită", arată analiştii.

"Adepţii unor convingeri populiste ar putea sugera că România ar putea evita o scădere economică şi în trimestrul al doilea"

În ceea ce priveşte ţara noastră, experţii spun că "adepţii unor convingeri populiste ar putea chiar sugera că performanţa în cazul unei ţări care a «sfidat» scăderea din primul trimestru a economiei Uniunii Europene, înregistrând aproape în oglindă o creştere de 2,7%, s-ar putea replica şi în al doilea trimestru".

"Reversul aşteptat pentru aprilie (ca şi lună plină în materie de impact al stării de urgenţă) şi parţial pentru luna mai pare însă să fi fost deja anunţat din primul trimestru. Importurile s-au dovedit mult mai inelastice la măsurile restrictive aplicate economiei începând cu luna martie, scăzând cu doar 1,8% în timp ce exporturile s-au prăbuşit cu 11,3%. De altfel, la nivelul întregului trimestru 1, exporturile au pierdut 2,6% în timp ce importurile au urcat uşor cu 1,3%, adâncind deficitul comercial deja existent.

Desigur, scăderea abruptă din luna aprilie care ar fi după toate aşteptările de ordinul a doua cifre ar trebui să se manifeste prin scăderi similare atât la nivelul exporturilor cât şi al importurilor.

Fiind totuşi o ţară cu o diversificare mai redusă a economiei în sectorul de servicii, impactul asupra României deşi major nu ar trebui să se situeze chiar în chenarul de ţări cel mai grav afectate. Reluarea pruducţiei de maşini la începutul lunii mai chiar dacă este un semnal pozitiv menţine gradul de incertitudine asupra evoluţiei exporturilor în 2020. Scăderea chiar şi de 2% a exporturilor din primul trimestru pentru segmentul maşini şi echipamente pentru transport este îngrijorătoare atât din perspectiva cererii în scădere pronunţată cât şi al ponderii uriaşe de 48% în total exporturi", afirmă analiştii Euler Hermes.

Întorcându-se la situaţia globală, aceştia afirmă că măsurile protecţioniste pe termen scurt privind bunurile medicale, reapariţia discursurilor de patriotism economic şi a poziţiilor politice de relocalizare ar putea perturba lanţurile de aprovizionare în faza de redresare şi ar putea încetini reluarea activităţii în al doilea semestru.

"În timp ce China a lovit recent exporturile de orz australiene cu un tarif vamal de 80%, zvonurile despre tarifele la importurile din China ale Statelor Unite cresc, deoarece acuzaţiile asupra rolului jucat de Beijing în criza Covid-19 se intensifică. Tachinările comerciale pe termen scurt ar putea diminua încrederea, creând confuzie în pieţe şi încetinind ciclul investiţional. Istoricii în economie au demonstrat că marea depresiune economică din anii "30 a fost probabil agravată de adoptarea unor politici comerciale restrictive. Ca şi în 2019, conflictul comercial SUA-China şi recesiunea sectorului manufacturier pe care a creat-o au tăiat peste 300 miliarde de dolari din comerţul mondial. De asemenea, trebuie monitorizate şi schimbările de politici comerciale pe termen mediu. Reprezentantul comercial al Statelor Unite a clamat sfârşitul politicii de relocare («offshoring»), în timp ce parlamentul European a declarat că «sprijină reintegrarea lanţurilor de aprovizionare în interiorul UE»", se arată în analiză.

La întrebarea dacă ar putea avea sens o mişcare generalizată de relocalizare şi decuplare de economia chineză, analiştii arată că, în primul rând, dependenţa de producţia chineză a crescut în ultimii 20 de ani, ceea ce a făcut ca transferul activităţilor de producţie înapoi în ţara de origine să fie cu atât mai dificil.

"Începând din 2004, producţia chineză a crescut, ca proporţie din producţia mondială, de peste două ori. În plus, ţările şi-au sporit dependenţa directă şi indirectă de factorii de producţie chinezi. Într-adevăr, China este un furnizor de produse intermediare pentru SUA, dar este, de asemenea, un furnizor major de piese auto către Germania, Japonia, Mexic şi Canada. Aceste ţări, la rândul lor, utilizează produse chinezeşti atunci când produc piese şi componente auto pe care le vând producătorilor de automobile din SUA, ceea ce creează o dependenţă indirectă de China, mult mai importantă decât dependenţa directă. În al doilea rând, transferul activităţilor de producţie nu înseamnă neapărat o reducere a riscurilor: aceasta poate însemna şi plasarea ouălelor în acelaşi coş, creând astfel un risc de pro-ciclicitate în momentul declanşării crizei. Imaginaţi-vă că toate sectoarele devin expuse fluctuaţiilor interne ale economiei. Dacă o economie este în stare de urgenţă şi fabricile sale trebuie blocate, nu poate produce într-adevăr tot ceea ce are nevoie la nivel local", se punctează în analiză.

Experţii adaugă că, în al treilea rând, nemulţumirea socială în creştere ar putea fi incompatibilă cu transferul activităţilor de producţie, deoarece aceasta ar presupune că costurile ridicate cu forţa de muncă sunt transferate consumatorilor prin creşteri de preţuri.

"Deşi independenţa strategică este promovată de factorii de decizie, creşterea preţului pentru produsele cheie de folosinţă îndelungată, cum ar fi automobilele sau articolele electronice de zi cu zi, ar putea fi nepopulare şi delicate din punct de vedere politic. În cele din urmă, dincolo de argumentele politice, lipsesc în continuare stimulentele pentru ca întreprinderile să transfere activitatea de producţie, iar acestea ar putea costa mulţi bani publici, eventual transferaţi către contribuabili. Vor prelua companiile aceste costuri în dauna marjelor de profit? Vor reuşi toate guvernele să evite efectele teoriei avantajului comparativ al lui Ricardo şi alocarea forţei de muncă acolo unde este mai ieftin? La acest moment, pare că există o discrepanţă între declaraţiile politice ambiţioase şi stimulentele acordate întreprinderilor", spun specialiştii.

Aceştia adaugă că nu numai comerţul ar putea fi perturbat, deoarece o selectare mai judicioasă a investiţiilor străine directe (ISD) ar putea încetini fluxurile transfrontaliere de capital.

"Conferinţa Naţiunilor Unite pentru Comerţ şi Dezvoltare (UNCTAD) preconizează o scădere drastică a fluxurilor globale de ISD - până la 40% - în perioada 2020-2021, atingând cel mai scăzut nivel din ultimele două decenii", conchid analiştii.

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.roConference on E-learning - Tips&Tricks
Cabinet de avocatservicii curatenie