InBestSoil: Conştientizarea sănătăţii solului este ridicată, dar gestionarea rămâne fragmentată în Europa

Un sondaj realizat la nivel european în cadrul proiectului InBestSoil arată că, deşi gradul de conştientizare a provocărilor legate de sănătatea solului este ridicat în rândul administratorilor de terenuri, fermierilor şi cercetătorilor, evaluarea şi gestionarea sănătăţii acestuia se bazează în mare măsură pe indicatori vizuali şi pe surse fragmentate de informaţii, potrivit unui comunicat de presă remis redacţiei. Rezultatele evidenţiază necesitatea unor abordări mai integrate privind managementul sănătăţii solului, care să combine cunoştinţele ştiinţifice cu instrumente practice adaptate contextului local, subliniază sursa citată.

Sondajul InBestSoil a analizat practicile actuale de gestionare a solului, legătura acestora cu sănătatea solului, precum şi impactul economic şi social asociat, adaugă sursa menţionată. Participanţii au reprezentat mai multe ţări europene, inclusiv Spania, Italia, Franţa, Lituania, Letonia, Croaţia, Ţările de Jos, Elveţia şi Regatul Unit. Printre respondenţi s-au numărat cercetători (45%), fermieri şi silvicultori (22%), precum şi alţi actori implicaţi în gestionarea terenurilor şi elaborarea politicilor publice, se arată în comunicat.

Sursa precizată arată că două treimi dintre respondenţi au declarat că au identificat probleme legate de sănătatea solului pe terenurile pe care le administrează sau cu care lucrează. Aceste probleme sunt cel mai frecvent detectate prin schimbări vizibile în structura şi aspectul solului, urmate de semne de eroziune şi reducerea biodiversităţii, conform comunicatului de presă. În acelaşi timp, 60% dintre respondenţi au evaluat solul ca fiind în stare bună, ceea ce sugerează un discrepanţă între percepţia asupra sănătăţii solului şi existenţa unor procese de degradare subiacente, mai specifică sursa citată.

„Observăm un nivel ridicat de conştientizare a importanţei sănătăţii solului, dar şi o lipsă de metode coerente pentru a o evalua şi gestiona în mod sistematic. Acestă discrepanţă între percepţie şi evaluarea bazată pe dovezi este exact punctul în care InBestSoil îşi propune să intervină, conectând cunoştinţele ştiinţifice cu practicile reale de gestionare a terenurilor”, declară Andres Rodríguez Seijo, cercetător şi coordonator al proiectului InBestSoil la Universitatea din Vigo, potrivit comunicatului de presă.

Provocările legate de apă au fost cele mai frecvent menţionate în ceea ce priveşte sănătatea solului, problemele legate de retenţia apei şi drenaj afectând aproximativ două treimi dintre respondenţi, evidenţiază sursa amintită. Compactarea solului şi problemele legate de aciditatea sau alcalinitatea solului au fost, de asemenea, semnalate pe scară largă, evidenţiind constrângerile structurale şi chimice care pot limita productivitatea şi rezilienţa, în special în condiţiile schimbărilor climatice, se arată în comunicat.

Sondajul arată că multe practici agricole sustenabile sunt deja utilizate, mai specifică sursa citată. Rotaţia culturilor este aplicată pe scară largă, explică sursa, iar o parte semnificativă dintre respondenţi declară că utilizează tehnici de cultivare redusă şi culturi de acoperire. Cu toate acestea, diferenţele dintre răspunsurile spontane şi cele sugerate indică faptul că nivelurile de implementare şi înţelegerea acestor practici variază. În timp ce aproximativ două treimi dintre respondenţi folosesc îngrăşăminte organice, în majoritatea cazurilor nu sunt utilizate îngrăşăminte chimice, conform comunicatului de presă. Acolo unde sunt folosite îngrăşăminte chimice, produsele pe bază de azot domină şi sunt adesea utilizate în mod regulat, se arată în comunicat.

Din perspectivă economică, sursa citată adaugă că adoptarea practicilor organice şi ecologice poate duce la randamente mai mari şi la stabilitate, încurajând administratorii de terenuri şi fermierii să observe beneficiile concrete ale investiţiilor în sănătatea solului. Aproape trei sferturi dintre respondenţi au raportat fie o creştere a costurilor de producţie, fie nicio schimbare sesizabilă a acestora după adoptarea practicilor organice şi ecologice, care pot conduce la recolte mai bogate şi la stabilitate, menţionează sursa precizată.

„Sondajul confirmă că investiţiile în sănătatea solului nu reprezintă doar o necesitate de mediu, ci şi o decizie economică. Chiar şi atunci când costurile nu scad imediat, solurile mai sănătoase contribuie la rezilienţă, productivitate şi viabilitate pe termen lung, aspecte care devin din ce în ce mai esenţiale în contextul presiunilor climatice. În plus, acestea pot contribui activ la dezvoltarea unor modele de afaceri mai sustenabile şi adaptate provocărilor viitoare”, adaugă Andres Rodríguez Seijo, conform comunicatului.

Sursele de cunoaştere şi informare rămân fragmentate, majoritatea respondenţilor bazându-se pe reviste academice şi resurse online, potrivit comunicatului. Deşi aproximativ două treimi dintre respondenţi se declară moderat sau foarte încrezători în cunoştinţele lor privind bunele practici pentru sănătatea solului, bariere semnificative - precum constrângerile economice, sprijinul instituţional limitat şi lacunele de cunoaştere - pot împiedica o adoptare mai largă, explică sursa citată. Abordarea acestor bariere prin formare specifică, finanţare şi sprijin politic poate consolida implicarea părţilor interesate şi implementarea unor abordări de management integrat, mai adaugă comunicatul.

Per ansamblu, sondajul InBestSoil subliniază faptul că instrumentele accesibile şi învăţarea colaborativă sunt esenţiale pentru a le permite părţilor interesate, cercetătorilor, fermierilor şi factorilor de decizie să îmbunătăţească gestionarea solului la nivel european, conchide sursa amintită.