Benjamin Netanyahu cere alegătorilor să-l judece după rezultatele militare de după atacul Hamas: Hamas slăbit, Hezbollah lovit, Iranul atacat. Adversarii lui cer altă judecată: cum a fost posibil atacul din 7 octombrie 2023 şi cine răspunde pentru el. Majoritatea israelienilor vrea răspuns şi la a doua întrebare. Potrivit sondajului Israel Democracy Institute din 5-8 octombrie 2026, prezentat de Times of Israel, 71% dintre respondenţii evrei şi 52% dintre cei arabi vor ca viitorul guvern să înfiinţeze o comisie de stat de anchetă. De ce ar refuza un premier o anchetă care l-ar putea dezvinovăţi?
• Motivele lui Netanyahu
Netanyahu este, potrivit Ynet, singurul conducător politic sau militar aflat într-o funcţie de vârf la 7 octombrie care nu susţine o comisie de stat. Motivele lui s-au schimbat în timp. În ianuarie 2024 spunea că anchetele trebuie făcute la sfârşitul războiului, nu în timpul lui. Apoi a spus că se opune unei anchete părtinitoare politic şi că o comisie de stat nu ar avea susţinerea majorităţii, deşi sondajele arată contrariul. Comisia de stat este condusă de un judecător al Curţii Supreme, instituţie cu care guvernul lui Netanyahu s-a confruntat prin reforma judiciară. Netanyahu cere în schimb o comisie naţională echilibrată, cu membri numiţi de guvern şi de opoziţie, şi spune că nu are nimic de ascuns, fiindcă a dat ore de declaraţii Controlorului statului, spre deosebire de foştii şefi ai Shin Bet, ai armatei şi ai informaţiilor militare.
Netanyahu vrea şi o anchetă mai largă decât ziua atacului. În decembrie 2025 a cerut, potrivit Times of Israel, ca ancheta să cerceteze ”de la Oslo, prin retragerea din Gaza, până la refuzul” rezerviştilor, adică acordurile de la Oslo din 1993, retragerea israeliană din Fâşia Gaza din 2005 şi refuzul unor rezervişti de a se prezenta la serviciu în timpul protestelor din 2023 împotriva reformei judiciare.
Proiectul de lege al Likud prevede o comisie de şase membri aleşi de Knesset şi interzice orice altă anchetă asupra evenimentelor din 7 octombrie. Procurorul general Gali Baharav-Miara a spus că proiectul are defecte grave, care ar împiedica stabilirea faptelor. Ultima comisie de stat, cea despre dezastrul de la Meron din 2021, în care au murit 45 de oameni, l-a găsit pe Netanyahu personal răspunzător.
Pe 6 iulie 2026, proiectul a trecut de prima lectură cu 59 de voturi ale coaliţiei şi niciun vot împotrivă, fiindcă opoziţia a boicotat votul. Potrivit Ynet, proiectul nu mai poate fi adoptat în actualul Knesset, dar noul parlament îl poate relua, după regula continuităţii legislative. Votul din 27 octombrie hotărăşte deci şi ce fel de anchetă va avea Israelul: comisia aleasă de Knesset, propusă de Likud, sau comisia de stat, numită de preşedintele Curţii Supreme.
• Ce s-a aflat fără comisie
Presa israeliană şi americană a publicat în trei ani o parte din ce ar avea de cercetat o comisie. Un document al serviciului de securitate internă Shin Bet, prezentat de Times of Israel, arată că politica lui Netanyahu de a cumpăra liniştea în Gaza cu banii trimişi de Qatar a fost menţinută în ciuda avertismentelor repetate ale Shin Bet, iar banii au întărit Hamas. Presa a publicat că, în septembrie 2023, Israelul a cerut Qatarului să mărească ajutorul financiar pentru Gaza.
Avigdor Liberman, ministru al apărării între 2016 şi 2018, spune că l-a avertizat explicit pe Netanyahu că Hamas vrea să pătrundă în Israel, să ocupe localităţi şi să ia ostatici. Armata şi serviciile de informaţii aveau, potrivit New York Times, planul atacului, numit ”Zidul Ierihonului”, cu peste un an înainte, dar l-au considerat prea greu de executat pentru Hamas; nu se ştie dacă premierul l-a văzut. Un raport al ziarului Haaretz despre un avertisment transmis de Emiratele Arabe Unite a fost negat de biroul premierului. Anchetele interne ale armatei şi ale Shin Bet au cercetat operaţiunile, informaţiile şi comanda, dar nu deciziile conducerii politice.
De cealaltă parte, procesele-verbale ale conducerii Hamas, capturate de armata israeliană şi publicate de New York Times, arată că Hamas a evitat intenţionat confruntările mari din 2021 încoace, ca să convingă Israelul că vrea linişte. O comisie ar trebui să stabilească dacă premierul a fost înşelat sau a ignorat ce i se spunea.
Eisenkot spune că înfiinţarea comisiei va fi una dintre primele sale măsuri ca premier, iar alianţa Rezerviştilor a lui Yoaz Hendel o pune condiţie pentru intrarea la guvernare.
• Războiul cu Iranul şi acordul din iunie
Pe 28 februarie 2026, Statele Unite şi Israelul au atacat Iranul, la opt luni după războiul de 12 zile din iunie 2025. Războiul s-a încheiat cu un memorandum semnat în iunie între Statele Unite şi Iran, la care Israelul nu a fost parte şi care nu garantează desfiinţarea programului nuclear şi a rachetelor iraniene.
Un sondaj făcut de Institutul Agam împreună cu Universitatea Ebraică din Ierusalim între 17 şi 20 iunie, pe 3.644 de respondenţi, imediat după semnarea memorandumului, a constatat, potrivit Middle East Eye, că 92% dintre israelieni credeau atunci că Iranul a câştigat războiul. Presa a publicat că întrebarea privea cine a câştigat sau a obţinut mai mult din război şi din acordul care a urmat. Acelaşi sondaj a arătat că 83% credeau că războiul a slăbit securitatea Israelului pe termen lung şi 72,5% nu-l credeau pe Netanyahu când spunea că Israelul a obţinut câştiguri importante. Este percepţia din iunie; un sondaj publicat după aceea care să măsoare aceeaşi întrebare nu este cunoscut. Argumentul principal al campaniei lui Netanyahu, rezultatele militare, era contrazis atunci de ce credeau alegătorii.
• Recrutarea ultraortodocşilor
Acelaşi sondaj Israel Democracy Institute din octombrie arată că 72% dintre respondenţii evrei vor o lege care să-i recruteze în mod egal pe tinerii ultraortodocşi. Potrivit Jerusalem Post, susţinerea este de 93,5% la stânga, 89% la centru şi 62% la dreapta, deci majoritară şi printre alegătorii lui Netanyahu.
Disputa a rupt coaliţia: partidele ultraortodoxe au ieşit din guvern în timpul războiului din cauza legii recrutării. După trei ani de mobilizări repetate ale rezerviştilor, întrebarea campaniei este cine luptă şi cine este scutit. Hendel cere serviciu militar sau naţional pentru toţi şi refuză o coaliţie cu partidele ultraortodoxe, argumentând că un asemenea guvern nu va adopta niciodată recrutarea universală.
• Relaţiile externe văzute din Israel
Israelienii se simt izolaţi. Potrivit sondajului Israel Democracy Institute, numai Statele Unite (87%) şi Germania (55%) sunt considerate prietene de o majoritate a respondenţilor, iar mai mulţi israelieni consideră ostil Regatul Unit decât Arabia Saudită. Viitorul guvern va trebui să răspundă la ambele întrebări ale campaniei: cine răspunde pentru 7 octombrie şi cine face serviciul militar de acum înainte.




























































Opinia Cititorului