Japonia în flăcări: recorduri de căldură doborâte, baraje secate

Japonia continuă să se confrunte cu efectele devastatoare ale crizei climatice. Agenţia Japoneză de Meteorologie (JMA) a anunţat că 17 recorduri locale de temperatură au fost doborâte într-o singură zi, în contextul unei veri care a egalat nivelul record observat în 2023. Căldura extremă, lipsa precipitaţiilor şi anomaliile meteorologice pun în pericol agricultura, resursele de apă şi echilibrul ecosistemelor din arhipelag, informează AFP.

• 40,3°C în Komatsu: o ţară sub presiunea valurilor de căldură

Cel mai ridicat nivel a fost atins în oraşul Komatsu (regiunea Ishikawa), unde temperatura a urcat până la 40,3°C, depăşind orice valoare anterioară înregistrată acolo. La Toyama, tot în centrul Japoniei, s-au înregistrat 39,8°C, o altă valoare record. În total, 15 localităţi au atins temperaturi între 35,7°C şi 39,8°C, în timp ce oraşul Tamba (regiunea Hyogo) a raportat, la sfârşitul lunii iulie, o temperatură maximă absolută de 41,2°C - cea mai ridicată din istoria ţării.

• Cauze adânci: încălzirea globală şi fenomenele climatice instabile

Oamenii de ştiinţă confirmă că schimbările climatice de origine umană intensifică valurile de căldură, atât în frecvenţă, cât şi în severitate. Deşi meteorologii japonezi sunt rezervaţi în a trasa legături directe între episoade izolate de căldură şi criza climatică, ei admit că încălzirea globală alimentează o instabilitate atmosferică fără precedent. Datele Administraţiei Naţionale Oceanice şi Atmosferice (NOAA) din SUA confirmă că Asia este al doilea cel mai rapid continent în procesul de încălzire, imediat după Europa, începând din 1990.

• Baraje secate, recolte în pericol

Consecinţele acestui dezechilibru termic sunt deja vizibile. Ministerul japonez al Teritoriului a semnalat că mai multe baraje din nordul ţării sunt aproape goale, din cauza cantităţii reduse de precipitaţii şi a valurilor de căldură persistente. Agricultorii trag semnale de alarmă: recoltele sunt în pericol, iar penuria de apă ar putea afecta şi alte sectoare vitale.

• Anotimpuri dereglate: cireşii nu mai înfloresc normal

Modificările climatice afectează inclusiv fenomenele naturale considerate simbolice în Japonia. Cireşii înfloresc mai devreme sau incomplet, deoarece toamnele şi iernile nu mai sunt suficient de reci pentru a stimula procesul de înflorire. În 2024, sezonul ploilor s-a încheiat cu trei săptămâni mai devreme în vestul Japoniei, amplificând impactul secetei.

Un alt indicator simbolic al crizei climatice este întârzierea stratului de zăpadă de pe Muntele Fuji, emblema naturală a Japoniei. În 2023, zăpada s-a aşternut abia la începutul lunii noiembrie - cu aproape o lună mai târziu decât media multianuală.

• Japonia, un laborator al viitorului climatic global

Anul 2024 marchează pentru Japonia nu doar o vară istoric de fierbinte, ci şi o etapă critică de conştientizare a vulnerabilităţii faţă de schimbările climatice. Cu baraje secate, culturi compromise şi fenomene naturale dereglate, Japonia devine un exemplu concret al efectelor încălzirii globale. Situaţia impune măsuri urgente şi concertate, atât pe plan naţional, cât şi în cadrul cooperării internaţionale. Criza climatică nu mai este o proiecţie a viitorului - este o realitate prezentă.