Japonia respinge cererea UE de a se alătura planului său în legătură cu activele ruseşti

Japonia a respins propunerea UE de a se alătura planului său de a utiliza activele îngheţate ale statului rus pentru a finanţa Ucraina, spulberând speranţele blocului de a obţine sprijin global pentru această iniţiativă, relatează POLITICO.

Luni, la o reuniune a miniştrilor de finanţe din G7, Tokyo a respins cererea Bruxelles-ului de a copia planurile sale de a trimite Ucrainei valoarea în numerar a activelor suverane ruseşti deţinute în banca belgiană Euroclear. Japonia a semnalat că nu poate utiliza activele ruseşti îngheţate în valoare de aproximativ 30 de miliarde de dolari deţinute pe teritoriul său pentru a acorda un împrumut Ucrainei, au declarat pentru POLITICO doi diplomaţi UE informaţi cu privire la discuţii.

Comisia Europeană doreşte ca înainte de summitul liderilor din 18 decembrie ţările UE să ajungă la un acord în ceea ce priveşte utilizarea a până la 210 miliarde de euro din fondurile sancţionate. Belgia se opune însă, temându-se că va fi obligată să ramburseze întreaga sumă, dacă Rusia va recupera banii.

Una dintre cererile sale este ca alte ţări din G7, în afara UE, să acorde un împrumut Ucrainei utilizând activele ruseşti îngheţate pe care le deţin pe teritoriul lor. Prim-ministrul belgian Bart De Wever a insistat că o participare mai mare a aliaţilor din G7 va reduce riscul ca Rusia să ia măsuri de retorsiune numai împotriva Belgiei.

Cu toate acestea, SUA şi Japonia au refuzat să se alăture planului Bruxelles-ului, lăsând UE să suporte singură greul nevoilor financiare viitoare ale Ucrainei.

Mai mult, în cadrul reuniunii, SUA au declarat că vor reduce sprijinul acordat Ucrainei după ce vor plăti ultimele tranşe ale unui împrumut acordat de G7, negociat de administraţia Biden în 2024, a declarat un diplomat al UE.

Ţara devastată de război se confruntă cu un deficit bugetar de 71,7 miliarde de euro în anul viitor şi va trebui să înceapă să-şi reducă cheltuielile publice începând din aprilie, dacă nu vor sosi noi fonduri.

„Vom continua să colaborăm pentru a dezvolta o gamă largă de opţiuni de finanţare pentru a sprijini Ucraina, inclusiv utilizarea potenţială a întregii valori a activelor suverane ruseşti, imobilizate în jurisdicţiile noastre până la plata reparaţiilor de către Rusia”, au scris miniştrii de finanţe din ţările G7 în declaraţia comună după întâlnire. Însă, într-o notă de precauţie, aceştia au adăugat: „acţiunile noastre vor rămâne în conformitate cu cadrele juridice respective”.

Ministrul japonez al finanţelor, Satsuki Katayama, a exclus utilizarea activelor ruseşti din motive juridice, a declarat un diplomat al UE care a fost informat cu privire la reuniune.

Cu toate acestea, mai mulţi oficiali au afirmat că poziţia Japoniei este legată de opoziţia SUA faţă de utilizarea activelor ruseşti pentru Ucraina, argumentând că Tokyo nu doreşte să-şi sfideze aliatul crucial.

Preşedintele SUA, Donald Trump, a semnalat că intenţionează să utilizeze activele ruseşti pentru a-l aduce pe preşedintele Vladimir Putin la masa negocierilor. Însă în loc să trimită banii la Kiev, Washingtonul a sugerat să restituie o parte din active Rusiei şi să utilizeze restul pentru a finanţa investiţiile SUA în Ucraina.

Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a continuat să susţină ideea utilizării activelor ruseşti pentru a ajuta Ucraina în cadrul unei întâlniri pe care a avut-o luni cu preşedintele Volodimir Zelenski.

„Propunerea noastră în privinţa împrumutului pentru reparaţii este complexă, dar, în esenţă, creşte costul războiului pentru Rusia”, a declarat Ursula von der Leyen după întâlnirea la care au participat şi premierul britanic Keir Starmer, preşedintele francez Emmanuel Macron şi cancelarul german Friedrich Merz. „Cu cât Putin va continua mai mult războiul, va vărsa sânge, va lua vieţi şi va distruge infrastructura ucraineană, cu atât costurile pentru Rusia vor fi mai mari”, a adăugat ea.

Într-un gest de sprijin pentru von der Leyen, Marea Britanie şi Canada şi-au manifestat disponibilitatea de a oferi Ucrainei activele statului rus deţinute pe teritoriul lor, cu condiţia ca planul UE să se concretizeze.

Se preconizează că această chestiune va ocupa un loc central în cadrul întâlnirii de vineri dintre Starmer şi premierul belgian De Wever.