Judecătorul Alin Ene: Preşedintele nu poate organiza referendum pentru plecarea CSM

Judecătorul Alin Ene, membru în Consiliul Superior al Magistraturii, declară duminică seară că nu există niciun temei de drept care să permită preşedintelui ţării organizarea unui "referendum în cadrul corpului magistraţilor" pentru "plecarea CSM" şi, pentru a înţelege mai usor încălcarea separaţiei puterilor în stat, e ca şi cum Justiţia ar organiza un referendum naţional pentru demiterea Preşedintelui ori pentru dizolvarea Parlamentului, conform postării de pe pagina sa oficială de Facebook.

”România - Stat de drept sau nu? Nu există niciun temei de drept care să permită preşedintelui ţării organizarea unui "referendum în cadrul corpului magistraţilor" pentru "plecarea CSM". Pentru a înţelege mai usor încălcarea separaţiei puterilor în stat, e ca şi cum Justiţia ar organiza un referendum naţional pentru demiterea Preşedintelui României ori pentru dizolvarea Parlamentului”, scrie judecătorul într-o postare pe Facebook.

Alin Ene mai arată că, ”chiar dacă s-ar realiza o atare consultare, aceasta nu ar conduce decât la o nouă dezamăgire pentru preşedinte, deja dezamăgit că din 885 (nu 1000) de semnatari ai unei petiţii care susţine libertatea de exprimare (din care majoritatea covârşitoare procurori şi pensionari), doar 20 au vrut să se întâlnească cu acesta”.

”Probabil sfătuitorii pe justiţie i-au prezentat acea listă denaturat, drept magistraţi nemulţumiţi de CSM şi de acolo încrederea oarbă şi speranţele deşarte”, subliniază membrul CSM în postarea de pe Facebook.

Ene mai scrie că ”membrii CSM "pleacă de urgenţă" doar dacă Adunările Generale ale judecătorilor (nu vorbim de procurori, trecuţi în plan secund de preşedinte) decid revocarea acestora, deci ”sigur nu atunci când vrea un om, fie el chiar şi Preşedintele ţării, care nu are nicio atribuţie în organizarea si administrarea Justiţiei, tocmai aceasta fiind garanţia separaţiei puterilor în stat, specifică statului de drept”.

În final, Ene conchide cu ideea că: ”Dacă tot pornim pe drumul plebiscitului, poate ar trebui să renunţăm la discriminare şi să tratăm toate puterile statului în mod similar. Aşadar, pe când un referendum pentru a stabili dacă Guvernul, Parlamentul şi Preşedintele României se mai bucură de susţinerea poporului? Până atunci, a se nota că asemenea declaraţii şi demersuri sunt absolut inacceptabile în orice stat democratic. Sigur că ele sunt probabil fireşti în state mai puţin democratice, pe care poate că nu ar trebui să ni le setăm drept exemple de bune practici. Deci întrebarea este foarte simplă: ce viitor vrem pt România? Ne dorim democraţie, stat de drept, UE? Sau o luăm în direcţia opusă? Nu există un răspuns corect. Majoritatea decide, cât încă mai suntem o democraţie”.