Kaspersky: Generaţia Z între trenduri digitale şi riscuri cibernetice

Născută şi crescută într-o lume în continuă evoluţie tehnologică, Generaţia Z este cea mai familiarizată cu mediul online, recunoscută pentru fluenţa sa digitală şi influenţa în stabilirea tendinţelor, potrivit unui comunicat emis redacţiei. Încă din primii ani de viaţă, membrii Gen Z au contribuit la modelarea peisajului digital, lăsând urme online mult înainte de a conştientiza riscurile acestui spaţiu. Însă, în timp ce navighează printr-o lume hiperconectată, plină de reţele sociale şi cumpărături online, ameninţările cibernetice evoluează la fel de rapid.

Pentru a explora aceste provocări, Kaspersky a lansat „Case 404” - un joc interactiv de tip cybersecurity, în care jucătorii devin detectivi AI ce investighează infracţiuni digitale. Conceput special pentru Generaţia Z, jocul îi ajută pe utilizatori să înţeleagă cum obiceiurile lor online - de la cumpărături la partajarea excesivă de informaţii - pot deveni puncte de intrare pentru atacuri cibernetice.

Cu ocazia lansării jocului, Kaspersky evidenţiază modurile în care infractorii cibernetici

transformă obiceiurile online ale Gen Z în veritabile „căi de atac” şi oferă sfaturi practice pentru a transforma conştientizarea în rezilienţă digitală:

1. Partajarea excesivă şi amprenta digitală tot mai mare

Pentru Gen Z, a împărtăşi momente din viaţă în mediul online a devenit o a doua

natură. Platforme precum Instagram, TikTok sau Snapchat sunt pline de selfie-uri cu

localizare precisă, postări zilnice şi detalii personale. Această expunere constantă

creează o amprentă digitală vastă, pe care infractorii o pot exploata în atacuri de tip

inginerie socială sau pentru furturi de identitate.

Partajarea excesivă poate dezvălui, involuntar, informaţii sensibile - de la adrese de

domiciliu surprinse în fundalul fotografiilor până la rutine zilnice care îi fac pe utilizatori

previzibili. Chiar şi conţinutul aparent inofensiv - precum o poză cu partenerul sau cu

animalul de companie - poate oferi indicii utile pentru întrebările de recuperare a

parolei.

2. Frica de a rata ceva (FOMO - Fear of Missing Out)

FOMO reprezintă anxietatea sau disconfortul care apare din teama de a fi exclus sau

de a nu fi la curent cu cele mai recente tendinţe sau conexiuni, în special dacă nu

urmăresc ceea ce fac alţii pe reţelele sociale. Este un factor motivaţional puternic

pentru Generaţia Z, alimentat constant de actualizări despre lansări de produse,

concerte sau evenimente.

Văzându-şi colegii participând la evenimente, achiziţionând produse noi sau bifând

reuşite personale, tinerii pot experimenta sentimente de inadecvare sau excludere. Fie

că este vorba despre lansarea unui nou iPhone, turneul Eras al lui Taylor Swift sau un

eveniment sportiv major, FOMO îi poate determina pe utilizatori să acceseze link-uri

neverificate care promit acces anticipat sau oferte exclusive.

Infractorii cibernetici exploatează această stare de urgenţă creată de FOMO prin

campanii de tip clickbait, atrăgând utilizatorii pe site-uri maliţioase, care fură datele de

autentificare sau distribuie programe malware. Biletele false pentru evenimente,

precomenzile înşelătoare şi informaţiile „scurse” din surse interne sunt doar câteva

dintre tacticile folosite pentru a manipula această teamă şi dorinţă de exclusivitate.

3. Nostalgia modei Y2K şi a culturii anilor 2000

Conform comunicatului, pentru Generaţia Z, născută în preajma anului 2000 sau după acea perioadă, moda Y2K reflectă o combinaţie între nostalgia pentru un timp mai simplu, pre-digital, şi dorinţa de a reinventa acele stiluri într-o cheie modernă. Platforme precum TikTok şi Instagram au amplificat revenirea trendului Y2K, prin influenceri care recreează ţinute vintage şi promovează haine second-hand. Hashtaguri precum #Y2Kfashion şi #Y2Kaesthetic au adunat miliarde de vizualizări.

Fascinaţia Generaţiei Z pentru cultura începutului de mileniu - de la estetica Y2K până

la jocurile copilăriei - a readus în atenţie titluri retro precum The Sims 2, Barbie

Fashion Designer sau Bratz Rock Angelz. Deşi aceste jocuri trezesc nostalgii, căutarea

versiunilor neoficiale online duce adesea către site-uri infectate cu malware. Infractorii

cibernetici exploatează acest interes de nişă inserând software malware în fişiere de

joc contrafăcute. Ceea ce pare o simplă reîntoarcere la copilărie se poate transforma

rapid într-un dispozitiv compromis sau într-o breşă de securitate a datelor personale.

4. Fast Fashion

Generaţia Z adoră hainele expresive, preferă să iasă în evidenţă decât să se

conformeze şi îşi schimbă stilul constant - ce era la modă luna trecută poate fi deja

„expirat”. Această goană continuă după trenduri este susţinută de retailerii de fast

fashion, care oferă metode accesibile de a-şi reînnoi rapid garderoba. De exemplu,

gigantul chinez Shein, extrem de popular în rândul Gen Z, adaugă zilnic până la 6.000

de produse noi pe site-ul său.

Pentru Generaţia Z, fast fashion nu e doar o preferinţă de cumpărături - este un stil de

viaţă. Branduri precum Shein, ASOS sau Fashion Nova oferă preţuri accesibile şi

satisfacţie instantă, devenind astfel elemente de bază în garderoba acestei generaţii.

Totuşi, acest fenomen vine la pachet şi cu riscuri semnificative. Escrocii cibernetici

profită de popularitatea acestor branduri prin crearea unor site-uri false de cumpărături,

coduri promoţionale înşelătoare sau reclame de tip phishing, care imită perfect

brandurile originale pentru a determina utilizatorii să-şi introducă datele personale. Cu

cât utilizatorii sunt mai implicaţi în cumpărăturile online, cu atât creşte riscul ca aceştia

să acceseze site-uri frauduloase sau să cadă în plasa unor scheme create special

pentru a le fura informaţiile personale şi financiare.

5. IDisorder

Generaţia Z se confruntă tot mai frecvent cu un fenomen numit iDisorder - o afecţiune

prin care capacitatea creierului de a procesa informaţii este modificată din cauza

expunerii excesive la tehnologie. Această obsesie pentru mediul digital poate duce la

tulburări psihologice, fizice şi sociale, inclusiv anxietate şi depresie. Cercetările publice

confirmă gravitatea situaţiei: unul din trei tineri cu vârste între 18 şi 24 de ani declară

că a experimentat simptome asociate acestor probleme de sănătate mintală.

Tocmai de aceea, mulţi dintre ei se orientează către instrumente digitale pentru sprijin

emoţional - cum ar fi platformele de teleterapie sau aplicaţiile de monitorizare a stării

psihice. Însă aceste aplicaţii stochează informaţii extrem de sensibile, precum stările

emoţionale ale utilizatorilor, notiţele din şedinţele de terapie sau rutina zilnică. Dacă

aceste platforme sunt compromise, datele colectate pot fi exploatate de atacatori

cibernetici pentru şantaj sau campanii de phishing.

Conform sursei, pentru a rămâne în siguranţă în lumea digitală, Kaspersky recomandă Generaţiei Z să facă

următoarele:

-Explorează jocul interactiv „Case 404” creat special pentru Gen Z, pentru a învăţa cum

să te protejezi în mediul online.

-Gândeşte-te înainte să postezi: evită fotografiile care îţi pot dezvălui adresa, obiceiurile

zilnice sau alte detalii personale.

-Nu te lăsa păcălit de oferte limitate - verifică întotdeauna reducerile sau link-urile prin

surse oficiale.

-Analizează cu atenţie adresele web înainte de a introduce date personale - multe site-

uri false imită mărci cunoscute.

-Foloseşte metode sigure de plată online şi evită ofertele „prea bune pentru a fi

adevărate”.

-În cazul aplicaţiilor pentru sănătatea mintală, alege servicii cu politici stricte de

confidenţialitate şi evită supraexpunerea informaţională.

-Fii atent la extensiile fişierelor - jocurile sau clipurile video nu ar trebui să vină în

format .exe sau .msi.

-Instalează soluţii de securitate de încredere, cum ar fi Kaspersky Premium, pentru

detectarea şi blocarea conţinutului periculos.

-Asigură-ţi confidenţialitatea şi protejează-ţi IP-ul cu Kaspersky VPN, pentru o navigare

şi comunicare online mai sigură.