Ambasadorul Statelor Unite la NATO, Matthew Whitaker, a declarat luni că nu are cunoştinţă despre vreo modificare a politicii Washingtonului privind livrările de armament către Ucraina prin intermediul Alianţei Nord-Atlantice, declaraţiile au fost făcute în marja Forumului de Securitate de la Varşovia, după apariţia unor informaţii potrivit cărora administraţia americană ar lua în considerare reducerea acestor livrări, relatează Kyiv Post.
Whitaker a precizat că Statele Unite continuă să vândă echipamente militare şi muniţie aliaţilor europeni şi Canadei, care le furnizează ulterior Ucrainei şi a afirmat că nu este la curent cu nicio schimbare a programului şi a evitat să comenteze informaţiile neconfirmate, conform sursei citate.
Declaraţiile au venit după ce Financial Times a relatat, citând oficiali europeni anonimi, că Washingtonul ar analiza posibilitatea reducerii livrărilor prin mecanismul PURL, prin care statele membre NATO finanţează achiziţia de armament american destinat Ucrainei.
Potrivit relatărilor din presă, această posibilitate ar fi legată de divergenţele privind atacurile ucrainene asupra rafinăriilor ruseşti şi de discuţiile referitoare la un armistiţiu energetic, astfel Kievul a susţinut că un asemenea acord ar trebui să protejeze infrastructura energetică ucraineană, în timp ce criticii formulei discutate se tem că aceasta ar putea avantaja Rusia, informează Kyiv Post.
La acelaşi forum, comandantul suprem al Forţelor Aliate din Europa, generalul Alexus Grynkewich, a cerut statelor europene să intensifice livrările de armament către Ucraina prin intermediul PURL, în contextul ameninţărilor hibride atribuite Rusiei, potrivit publicaţiei citate.
Whitaker a recunoscut că Ucraina se confruntă cu dificultăţi în apărarea aeriană, mai ales în perspectiva iernii, când atacurile asupra infrastructurii energetice ar putea pune presiune suplimentară asupra sistemelor de electricitate şi încălzire, conform sursei.
Diplomatul american a declarat că disponibilitatea sistemelor de apărare aeriană nu este la nivelul dorit şi a avertizat că, în lipsa unui armistiţiu energetic, infrastructura ucraineană ar putea fi supusă unor presiuni considerabile, potrivit publicaţiei.
Cu toate acestea, Whitaker a descris deficitul drept o provocare pe termen scurt, invocând eforturile companiilor care dezvoltă soluţii alternative pentru interceptarea dronelor şi a altor ameninţări aeriene, de asemenea, şi-a exprimat convingerea că noile tehnologii vor contribui la reducerea problemei, conform sursei.
Ucraina caută deja metode mai puţin costisitoare de interceptare a dronelor ruseşti, inclusiv prin folosirea tunurilor automate montate pe avioane de vânătoare F-16 şi prin dezvoltarea unor interceptoare mai rapide, astfel autorităţile ucrainene au anunţat, de asemenea, utilizarea unor sisteme automate de armament pentru protejarea unor obiective din jurul Kievului, potrivit publicaţiei.
Potrivit datelor citate de Kyiv Post, numărul dronelor ruseşti cu motoare cu reacţie folosite împotriva Ucrainei a crescut de la aproximativ 350 în iunie la aproape 3.500 în septembrie. Rămâne însă neclar dacă Ucraina va putea extinde suficient producţia de sisteme de interceptare pentru a face faţă intensificării atacurilor în sezonul rece.






























































Opinia Cititorului