Legea privind despăgubirile în scandalul ROBOR a trecut de Senat; urmează votul decisiv în Camera Deputaţilor

Plenul Senatului a adoptat astăzi iniţiativa legislativă promovată de parlamentarul PSD Daniel Zamfir, privind recuperarea banilor plătiţi în plus la creditele legate de ROBOR. Proiectul L447/2026 a trecut de Senat cu 68 de voturi pentru, un vot împotrivă şi 26 de abţineri. Printre cele 68 de voturi pentru s-au numărat şi 3 voturi ale senatorilor PNL (Nicoleta Pauliuc, Monica Anisie şi Glad-Aurel Varga) care fac parte din gruparea Thuma-Veştea şi toate cele 8 voturi ale senatorilor UDMR, care s-au alăturat celor 20 de voturi de la AUR, 30 de la PSD, 5 de la PACE şi 2 de la senatorii neafiliaţi. Proiectul legislativ a fost trimis Camerei Deputaţilor, forul decizional, unde se va hotărî dacă mecanismul de despăgubire devine lege.

Pentru clienţii prejudiciaţi, votul deschide perspectiva recuperării sumelor achitate nejustificat. Pentru băncile responsabile, el aduce mai aproape riscul unor obligaţii de plată care s-ar adăuga sancţiunilor aplicate de Consiliul Concurenţei.

În esenţă, proiectul urmăreşte compensarea consumatorilor de credit afectaţi de utilizarea unui indice de referinţă denaturat prin practici anticoncurenţiale. Amendamentele admise în raportul comisiilor prevăd că, atunci când încălcarea legislaţiei concurenţei este constatată printr-o decizie definitivă, băncile responsabile trebuie să înlăture efectele acesteia, să recalculeze obligaţiile contractuale prin raportare la IRCC şi să restituie prejudiciul dovedit. Clienţii ar putea solicita revizuirea contractelor în termen de 45 de zile de la constatarea prejudiciului prin documentul administrativ prevăzut de proiect, iar banca ar trebui să transmită o propunere scrisă, cu calculul detaliat al sumelor. Restituirea ar urma să se facă după acceptarea în scris a propunerii băncii, cu un termen de plată de 15 zile. Clientul ar putea opta pentru încasarea banilor sau pentru diminuarea soldului creditului aflat încă în derulare. Dacă nu acceptă calculul propus, disputa ar putea continua în instanţă. Proiectul prevede şi suspendarea efectelor clauzei privind dobânda variabilă de la depunerea solicitării până la soluţionarea acesteia, o prevedere cu implicaţii directe asupra derulării contractelor.

Dimensiunea financiară a adoptării acestui proiect de lege este ilustrată de o estimare prezentată chiar de un parlamentar USR. Într-o postare publicată pe Facebook la 8 iunie 2026, deputatul Alexandru Dimitriu a evaluat prejudiciul total la aproximativ 6,32 miliarde lei, pe baza unei simulări care presupune creşterea artificială a ROBOR cu două puncte procentuale şi include dobânda legală calculată până la 1 iunie 2026. Potrivit defalcării prezentate de Dimitriu, aproximativ 3,26 miliarde de lei ar reprezenta prejudiciul suportat de persoanele fizice, alte 2,76 miliarde de lei ar reveni companiilor, iar aproape 300 de milioane de lei ar fi fost plătite suplimentar de autorităţile locale. Cifrele descriu o posibilă pierdere răspândită în întreaga economie: rate mai mari pentru familii, finanţare mai scumpă pentru firme şi bani mai puţini pentru investiţiile comunităţilor. Potrivit deputatului USR, costul dobânzilor suplimentare s-ar fi tradus în economii ratate, investiţii amânate şi proiecte abandonate.

Pentru sistemul bancar, această simulare indică amploarea potenţială a expunerii la cererile de despăgubire, dacă proiectul votat de Senat va trece şi de Camera Deputaţilor şi va deveni lege. Dacă prejudiciile vor fi confirmate şi recuperate, băncile responsabile ar putea suporta ieşiri de numerar sau diminuări ale creanţelor asupra clienţilor, alături de costuri pentru recalcularea contractelor şi gestionarea litigiilor. În funcţie de sumele stabilite, calendarul plăţilor şi distribuţia obligaţiilor între instituţii, despăgubirile ar putea apăsa asupra profiturilor şi ar putea necesita constituirea unor provizioane. Acestea sunt însă consecinţe posibile ale recuperării prejudiciilor, nu pierderi deja stabilite în bilanţurile băncilor.

Menţionăm că scandalul ROBOR a izbucnit la începutul lunii iunie, când Consiliul Concurenţei, în urma unei investigaţii ample, a afirmat că în ultimii ani zece bănci participante la procedura de fixing şi-ar fi coordonat comportamentul la stabilirea indicelui folosit pentru calcularea dobânzilor variabile. În urma investigaţiei Consiliul Concurenţei a aplicat amenzi în valoare totală de 3,73 miliarde de lei, echivalentul a aproximativ 710 milioane de euro, pentru încălcarea normelor de concurenţă. Toate amenzile au fost contestate în instanţă.