Macron a avertizat asupra unei posibile „trădări” a Ucrainei de către SUA

Preşedintele francez Emmanuel Macron ar fi avertizat, într-o discuţie telefonică avută luni cu mai mulţi lideri europeni, că Statele Unite ar putea „trăda” Ucraina în cadrul negocierilor de pace mediate de Washington, relatează revista germană Der Spiegel, care a publicat fragmente din transcriere.

Convorbirea, la care au participat Macron, cancelarul german Friedrich Merz, secretarul general al NATO Mark Rutte, preşedintele finlandez Alexander Stubb, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski şi alţi oficiali europeni, ar fi vizat strategii comune pentru protejarea Kievului în contextul propunerilor de pace formulate de administraţia Trump.

„Există posibilitatea ca SUA să trădeze Ucraina în ceea ce priveşte teritoriul, fără claritate în privinţa garanţiilor de securitate”, ar fi spus Macron, potrivit Spiegel. Palatul Élysee a negat însă utilizarea acestor termeni, declarând pentru presa germană că „preşedintele nu a folosit aceste cuvinte”.

În convorbire, cancelarul german Friedrich Merz ar fi afirmat că Zelenski trebuie să fie „extrem de prudent în zilele următoare”, sugerând că reprezentanţii americani „se joacă, atât cu voi, cât şi cu noi”. Aluzia viza, potrivit revistei, emisarul Steve Witkoff şi pe Jared Kushner, ginerele preşedintelui american Donald Trump, care au avut marţi o întrevedere de cinci ore cu Vladimir Putin la Moscova.

Biroul cancelarului german a refuzat să confirme discuţia, precizând că nu comentează „fragmente din conversaţii”.

Preşedintele Finlandei, Alexander Stubb, ar fi susţinut poziţia lui Merz, declarând că „nu putem lăsa Ucraina şi pe Volodimir singuri cu aceşti oameni”, afirmaţie cu care Mark Rutte ar fi fost de acord. „Trebuie să-l protejăm pe Volodimir”, ar fi spus secretarul general al NATO.

Discuţia ar fi avut loc în urma distribuirii de către administraţia Trump a unui plan de pace în 28 de puncte, redactat, potrivit unor surse citate de Spiegel, cu implicarea Kremlinului. Documentul a fost criticat la Kiev şi în capitalele europene pentru concesiile considerate excesive faţă de Rusia.

Ulterior, negocierile de la Geneva au dus la o variantă redusă la 19 puncte, pe care Moscova nu a acceptat-o până acum, menţinându-şi cererile maximaliste: cedarea unor teritorii necontrolate de Rusia, limitarea forţelor armate ucrainene şi organizarea de noi alegeri.

Potrivit Spiegel, la apelul de luni au mai participat preşedinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen, premierii Donald Tusk (Polonia), Giorgia Meloni (Italia), Mette Frederiksen (Danemarca), Jonas Gahr Støre (Norvegia) şi preşedintele Consiliului European, Antonio Costa. În discuţie a fost abordată şi tema activelor ruseşti îngheţate, unii lideri insistând că decizia privind folosirea acestor fonduri pentru finanţarea sprijinului acordat Ucrainei trebuie să aparţină Uniunii Europene, şi nu Statelor Unite.