Magyar a mizat pe candidaţi fără trecut politic pentru a-l răsturna pe Viktor Orban în 2026

Liderul opoziţiei din Ungaria, Peter Magyar, a decis să intre în alegerile parlamentare din aprilie 2026 cu o listă formată din persoane necunoscute scenei politice, majoritatea provenite din clasa medie care a susţinut cândva Fidesz, dar care astăzi este dezamăgită de economia slabă şi corupţia guvernului, potrivit Le Monde, de la care transmitem cele ce urmează.

Încrezător, Magyar afirmă că oamenii aleşi pentru a-i reprezenta partidul Tisza îi vor învinge „cu un avans considerabil” pe candidaţii premierului Viktor Orban, aflat la putere continuă din 2010. Performanţa sa politică este remarcabilă: în mai puţin de doi ani, a depăşit toate partidele de opoziţie, iar Tisza conduce de luni bune în sondajele independente.

Strategia lui Magyar se bazează pe candidaţi lipsiţi de experienţă politică, însă validaţi social şi profesional: 17 medici, 15 antreprenori şi 14 avocaţi. O treime sunt femei, procent semnificativ într-un parlament unde doar 15% dintre deputaţi sunt femei. Procesul de selecţie a avut loc online, fără campanie publică şi cu interdicţia exprimării în presă, Magyar preferând să vorbească despre o „selecţie internă”, nu despre alegeri primare în sens clasic.

Noua opoziţie se distanţează de vechea strategie a alianţelor, pe care Magyar o consideră responsabilă pentru eşecul din 2022. Mesajul său este simplu şi repetat obsesiv: „În aprilie 2026 va exista o singură posibilitate: să votăm pentru Tisza sau să-l menţinem pe Viktor Orban la putere”.

Discursul are efect. Mai multe partide de opoziţie s-au retras deja din competiţie, iar niciunul nu depăşeşte pragul electoral de 5%. În acelaşi timp, Fidesz dă semne de nelinişte, pregătind „figuri tinere” pentru o treime din circumscripţii, în tentativa de a contracara valul Tisza.

În plan politic, diferenţele dintre Magyar şi Orban sunt mai degrabă de stil decât de substanţă. În imigraţie şi în relaţia cu Rusia, Magyar păstrează linia dură a guvernului. Diferenţa majoră pe care o revendică este revenirea la o „democraţie funcţională” şi resetarea relaţiei cu Uniunea Europeană.

Pentru prima dată în 15 ani, Viktor Orban are un adversar nu doar vizibil, ci credibil - unul crescut chiar în sistemul pe care acum promite să-l reformeze.