Mai poate fi oprit marşul Germaniei către abisul fiscal şi colapsul economic?

Curtea Federală de Conturi a Germaniei (Bundesrechnungshof) a prezentat recent o opinie devastatoare privind proiectul de buget pentru 2026.

Documentul susţine că ministrul de finanţe Lars Klingbeil împinge ţara către o spirală a datoriilor, iar concluzia majoră este că "guvernul federal trăieşte structural peste posibilităţile sale", în condiţiile în care varianta prezentată prevede că aproape o treime din cheltuieli este finanţată prin împrumuturi.

Curtea de Conturi a Germaniei mai avertizează că, "pe termen mediu, va rezulta un buget federal în care o parte considerabilă va fi blocată pentru plata dobânzilor".

Pe marginea raportului Curţii de Conturi, publicaţia Tichys Einblick (TE) subliniază că "Germania este pe drumul către abisul fiscal", iar "guvernul federal este falit, deşi încasează mai multe impozite ca niciodată".

În raport se mai arată că "guvernul nu mai este în măsură să finanţeze pe termen lung sarcinile esenţiale ale statului din veniturile sale", pe fondul planificării unor împrumuturi suplimentare de 851 de miliarde de euro până în 2029, după o creştere a datoriei publice cu circa 600 de miliarde de euro din 2020 până în prezent, până la 1,9 trilioane de euro.

Situaţia este cu atât mai gravă cu cât creşterea accelerată a datoriei publice a avut loc în contextul unei stagnări economice persistente, marcate de creşterea inflaţiei şi a cheltuielilor sociale.

Curtea de Conturi mai avertizează că acumularea unor noi datorii nu face decât să reducă presiunea pentru reformele necesare, iar "problemele bugetare structurale nu se rezolvă prin speranţa unor evoluţii economice pozitive în viitor."

"Imaginea pe care o descriu auditorii este clară. Germania nu se află în pragul unui colaps financiar, ci în mijlocul acestuia. Statul trăieşte pe credit şi, la fel ca în cazul tuturor celorlalte probleme cauzate de politică, speră să poată elimina şi această problemă prin ignorarea ei", este concluzia editorialului din TE.

Situaţia este tot mai gravă şi la nivelul municipalităţilor. "Un oraş din Bavaria este ameninţat de colapsul financiar: situaţia este mai gravă decât se credea", scrie publicaţia Merkur.

Este vorba despre Ingolstadt, considerat unul dintre cele mai bogate oraşe din Germania. Primarul spune că "ne confruntăm cu o situaţie dramatică, extrem de provocatoare şi dificilă din punct de vedere istoric", după ce a anunţat reduceri puternice ale cheltuielilor, cu până la 80 de milioane de euro, pe fondul crizei din sectorul auto, care a determinat reducerea drastică a veniturilor.

Acesta este doar un exemplu din nenumăratele cazuri prezentate de presă în ultimii ani. În 2013 Fundaţia Bertelsmann a publicat o analiză în care arăta că "dificultăţile financiare ale municipalităţilor din Germania s-au intensificat dramatic" în perioada 2007 - 2011.

Povara datoriilor guvernamentale va creştere puternic nu doar în Germania, ci şi la nivelul UE în următoarea decadă, după cum a avertizat recent Mario Draghi, fost preşedinte al BCE.

Într-o prezentare a situaţiei la un an de la lansarea planului de creştere a competitivităţii în Europa, Draghi a subliniat că spaţiul fiscal este foarte limitat, iar datoria publică din UE va creşte cu circa 10 puncte procentuale, până la 93% din PIB, chiar şi fără noi cheltuieli suplimentare, în condiţiile în care "ipotezele de creştere economică sunt mult mai optimiste decât realitatea". Cu alte cuvinte, acumularea noilor datorii publice în numele stimulării economice pare să nu mai funcţioneze în Uniunea Europeană.

De la raportul Curţii de Conturi a pornit şi reputatul economist german Thomas Mayer, fost economist-şef la Deutsche Bank şi director al Institutului de Cercetare Flossbach von Storch, pentru a ajunge la un verdict şi mai dur.

"Pentru început, totul trebuie să se dezintegreze", scrie profesorul Mayer în publicaţia elveţiană Weltwoche, deoarece "statul modern al bunăstării este incapabil de reformă" şi "abia când inflaţia, criza datoriilor şi dezintegrarea distrug iluziile, va apărea disponibilitatea de a sparge vechile structuri".

Deocamdată este foarte evidentă cel puţin dezintegrarea sectorului industrial, adevăratul motor al competitivităţii şi bunăstării Germaniei din perioada postbelică, un fenomen care se accelerează pe fondul costurilor tot mai mari ale energiei şi a îngrijorărilor cu privire la asigurarea furnizării neîntrerupte a energiei electrice.

Pesimismul pare să fie amplificat de o serie de falimente ale unor firme cu renume, care au reuşit să supravieţuiască celor două războaie mondiale din secolul trecut, dar nu au mai rezistat în faţa politicilor economice distructive ale guvernelor de la Berlin din ultimii ani.

"Asistăm la declinul complet al industriei germane. Faptul că economia afectată solicită doar subvenţii suplimentare pentru a contracara costurile ridicate ale energiei şi slăbiciunile structurale demonstrează cât de profund s-a contopit cu politica. Acest comportament este extrem de lipsit de etică, dezastruos din punct de vedere economic şi reprezintă o catastrofă sociopolitică", mai scrie Tichys Einblick.

În faţa acestui declin persistent, de unde vor veni sursele financiare pentru alimentarea bugetului federal şi a bugetelor municipale?

Înainte de articolul din Weltwoche, pesimismul lui Thomas Mayer s-a manifestat şi în publicaţia Die Welt, unde îi îndeamnă pe cei "ambiţioşi şi curajoşi" să părăsească Germania în căutarea unei vieţi mai bune, deoarece "reformele anunţate de guvernul federal vor rămâne o iluzie", în timp ce "stagnarea, dependenţa confortabilă de stat şi electoratul îmbătrânit blochează schimbările".

Unul dintre motivele principale este, în opinia profesorului Mayer, "transformarea majorităţii alegătorilor în clienţi ai statului chiar şi în vremuri normale", iar "fără o reducere a statului providenţial, declinul insidios va continua în mod inexorabil".

Mai există apoi şi factorul "presiunii economice asupra cetăţeanului obişnuit", care "încă nu este suficient de mare pentru a-l determina să-şi părăsească zona de confort".

Mayer citează un studiu al Institutului German de Economie, conform căruia jumătate dintre gospodăriile germane erau beneficiare nete de ajutoare de stat încă din 2019, iar de la pandemie dependenţa de stat a crescut şi mai mult.

"Cu fiecare criză, statul a devenit mai puternic, iar odată cu schimbările climatice a mai primit un atu în mână", mai scrie profesorul german, care mai spune că "statul se transformă într-un dictator protector".

În opinia lui Thomas Mayer, reformele nu vor fi posibile fără devalorizarea masivă a subvenţiilor printr-o inflaţie ridicată, astfel încât "nici pensionarii timizi şi conservatori să nu mai aibă nimic de pierdut".

Varianta mult mai probabilă pare să fie, însă, îndreptarea celor nemulţumiţi către AfD, urmată de declanşarea unei crize politice similare celei din Italia anilor "90, care a fost soluţionată abia după trei decenii.

Dacă pentru cei ambiţioşi şi curajoşi Mayer recomandă părăsirea Germaniei şi căutarea norocului în alte regiuni ale lumii, cei care rămân "trebuie să fie ingenioşi pentru a nu fi traşi în prăpastia financiară de inflaţie şi de statul social aflat în colaps".

Încotro se va îndrepta Germania şi, odată cu ea, Uniunea Europeană?